Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat miercuri seară, 6 mai 2026, că „responsabilitatea totală pentru această criză politică revine PSD și conducerii partidului, inclusiv lui Sorin Grindeanu”. În aceeași intervenție, Bolojan a cerut ca social-democrații să își asume public decizia de a susține demiterea Guvernului prin moțiunea de cenzură, votată împreună cu AUR.
Bolojan a susținut că PSD are două variante: fie să vină cu o soluție de guvernare, fie să admită că nu are o soluție și să „îi lase pe alții” să guverneze.
Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan a fost adoptată în Parlament pe 5 mai 2026, cu 281 de voturi pentru și 4 împotrivă. În aceeași zi, Sorin Grindeanu a afirmat că „există viață și după această moțiune” și a spus că „normal ar fi” ca Ilie Bolojan să demisioneze, chiar dacă este interimar.
Ce a spus Ilie Bolojan despre PSD și conducerea partidului
Ilie Bolojan a afirmat că „responsabilitatea totală pentru această criză este la PSD şi la oamenii care conduc acest partid” și a adăugat că liderii PSD, „inclusiv Sorin Grindeanu”, „trebuie să aibă decenţa” să prezinte propria soluție după ce „au demolat un guvern”.
În formularea lui Bolojan, PSD ar trebui să își asume explicit rezultatul demersului parlamentar: „dacă tot au demolat un guvern, să vină să spună asta-i soluţia noastră”. Tot el a spus că, dacă nu există o soluție, PSD ar trebui să recunoască acest lucru: „nu avem o soluţie, îi lăsăm pe alţii”.
Bolojan a făcut și o distincție între conducerea PSD și membri ai partidului din administrația locală sau din Parlament, despre care a spus că sunt „oameni onești” și „oameni cinstiți”, dar care s-ar fi aliniat unei decizii luate de liderii partidului.
Argumentul invocat despre blocajul din administrație
Premierul interimar a legat criza politică de efecte asupra funcționării instituțiilor, susținând că anunțurile repetate privind schimbarea guvernului au creat așteptare și inerție în aparatul de stat.
„În condiţiile în care de trei luni de zile anunţi că vei schimba premierul, că vei demola tot (...), oamenii din aparatul de stat nu mai lucrează, aşteaptă să vadă cine rămâne, cine se schimbă”, a spus Bolojan.
În același registru, Bolojan a criticat respectarea înțelegerilor din coaliție și a susținut că, în aceste condiții, PNL a decis că „nu mai putem lucra cu astfel de oameni”.
După votul moțiunii, miza rămâne formarea unei soluții de guvernare
Moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR a fost adoptată pe 5 mai 2026 cu 281 voturi pentru și 4 împotrivă, iar Guvernul a fost considerat demis; conform articolului 110 din Constituția României, executivul rămâne în funcție pentru administrarea treburilor curente până la depunerea jurământului de către noul guvern.
Tot după adoptarea moțiunii, Sorin Grindeanu a declarat că rezultatul arată o susținere clară pentru schimbarea guvernului și a cerut demisia lui Ilie Bolojan din funcția de prim-ministru, chiar dacă este interimar.
În intervenția de miercuri seară, 6 mai 2026, Bolojan a afirmat că va urmări să asigure funcționarea guvernului „cel puţin până atunci”, subliniind că „în fiecare zi trebuie să lucrăm”.
Pe tema unui guvern minoritar, Bolojan a spus că „pentru a fi eficient în guvernare, e bine să ai o majoritate”, explicând că lipsa susținerii parlamentare poate îngreuna adoptarea legilor, inclusiv a celor organice. Tot el a adăugat că o astfel de formulă este posibilă și că România a funcționat „mulţi ani de zile cu guverne minoritare”.
Pozițiile PSD înainte de moțiune și mesajul oficial al partidului
Într-un comunicat publicat pe 28 aprilie 2026, PSD a anunțat că a strâns sprijinul unei majorități parlamentare pentru moțiunea de cenzură împotriva lui Ilie Bolojan și a prezentat moțiunea ca un „proces democratic, reglementat la nivel constituțional”.
În același comunicat, PSD a susținut că demiterea premierului ar „deschide calea pentru formarea unui guvern funcțional” și a invocat motive economice și instituționale, inclusiv afirmații despre recesiune, inflație și blocaje de guvernare.
Separat, pe 29 aprilie 2026, PSD a anunțat demisia tuturor reprezentanților săi din funcțiile politice guvernamentale, prezentând gestul drept „un act de demnitate” și de consecvență cu moțiunea.
