Președintele Nicușor Dan a anunțat că va cere partidelor să nu coopteze AUR în următorul guvern și a respins varianta alegerilor anticipate, invocând riscurile pentru finanțarea serviciilor publice și pentru împrumuturile statului. El și-a explicat poziția la Praga, în seara de 30 septembrie 2026, după ce Parlamentul a respins cabinetul propus de Siegfried Mureșan.
Consultările cu partidele sunt anunțate pentru luni, 5 octombrie, la Cotroceni, iar președintele a spus că va desemna un nou candidat la funcția de prim-ministru în aceeași după-amiază. Deși are mai multe variante în vedere, Nicușor Dan a refuzat să indice un nume înaintea discuțiilor oficiale.
Cabinetul Mureșan a obținut 182 de voturi pentru învestire, față de pragul de 233 necesar. Președintele le-a cerut partidelor să vină la consultări cu soluții care pot trece de Parlament și să facă fiecare concesii pentru constituirea unei majorități. Negocierile continuă după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, la 5 mai, și după respingerea cabinetului propus de Adrian Veștea, la 22 iunie.
Condiția privind AUR și răspunsul partidului
Întrebat dacă va condiționa următoarea desemnare de neparticiparea AUR la guvernare, Nicușor Dan a răspuns afirmativ. El a invocat mandatul pe care consideră că l-a primit de la alegători pentru păstrarea direcției prooccidentale și stabilizarea financiară a României. În evaluarea sa, prezența AUR în executiv ar afecta relațiile cu partenerii de securitate și cu Uniunea Europeană. Președintele a precizat că poziția sa nu pornește din lipsă de respect față de simpatizanții partidului.
Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a contestat condiția într-o intervenție la Antena 3, joi, 1 octombrie. El a susținut că președintele nu are dreptul constituțional să selecteze partidele care compun majoritatea parlamentară și i-a cerut să înceteze diferențierile între cetățeni în funcție de partidul votat. Peiu i-a cerut și PSD să decidă dacă își păstrează autonomia în negocieri.
Într-un interviu pentru Antena 3 CNN din 30 septembrie, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a spus că își dorește funcția de premier și că este dispus să discute cu toate partidele, inclusiv cu AUR. El a explicat că social-democrații nu au stabilit interdicții înaintea negocierilor și că urmăresc găsirea unei majorități pentru ieșirea din blocaj.
Grindeanu a pus însă o condiție pentru eventuala sa desemnare: să se bazeze pe o majoritate transparentă, care să susțină guvernul și după instalare. „Eu nu vreau să mă bazez pe un vot conjunctural în Parlament”, a spus liderul PSD. În același interviu, el a afirmat că anticipatele nu sunt o soluție, deși partidului său nu îi este teamă de un nou scrutin.
La consultările din 23 iunie, Nicușor Dan ceruse deja un acord parlamentar de sprijin pentru un guvern politic minoritar. Grindeanu declarase atunci că PSD nu susține un guvern format împreună cu AUR. Poziția exprimată în interviul din 30 septembrie privește disponibilitatea pentru dialog inclusiv cu această formațiune.
De ce invocă președintele finanțarea sănătății
Nicușor Dan a legat refuzul anticipatelor de lipsa rectificării bugetare, prin care sunt modificate veniturile și cheltuielile aprobate pentru anul în curs. El a spus că un guvern interimar nu poate face rectificarea și a estimat că un nou scrutin ar prelungi cu cinci luni blocajul. Pentru acest scenariu, președintele a avertizat: „nu mai dăm bani la ambulanțe, nu mai dăm bani la sistemul sanitar”.
În aceeași conferință, el a descris o soluție temporară prin fondul de rezervă. Potrivit discuțiilor sale cu guvernul, aceasta a prelungit finanțarea de la 1 octombrie la 1 noiembrie. „Nu e un motiv de panică pe termen foarte scurt”, a spus Nicușor Dan, adăugând că problema trebuie rezolvată în următoarele săptămâni prin instalarea unui executiv cu puteri depline.
Regula generală din articolul 37 al Codului administrativ limitează atribuțiile guvernului după încetarea mandatului și până la depunerea jurământului de către noul executiv. Acesta poate emite actele necesare administrării treburilor publice, fără să promoveze politici noi, dar nu poate emite ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nu poate iniția proiecte de lege.
Rectificarea și alocările din rezervă au mecanisme diferite. În cadrul general al Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, rectificarea modifică legile bugetare anuale. Fondul de rezervă este prevăzut în bugetul de stat și se repartizează prin hotărâri de guvern pentru cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în cursul anului. Banii merg către ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat și ai bugetelor locale, adică autoritățile care gestionează aceste fonduri publice.
Un alt argument al președintelui privește împrumuturile necesare funcționării curente a statului. Nicușor Dan a afirmat că băncile, fondurile și fondurile de pensii care finanțează România i-au transmis mesajul „Nu alegeri anticipate”. El a invocat stabilitatea financiară și protejarea veniturilor oamenilor, inclusiv ale familiilor cu copii și rate de plătit.
Președintele a mai apreciat că un nou scrutin ar putea produce o configurație parlamentară apropiată de cea actuală. În acest caz, aceleași partide ar trebui să reia negocierile pentru formarea unui guvern după alegeri.
Condițiile anticipatelor și bugetul pentru 2027
Respingerea unui cabinet nu declanșează automat alegeri anticipate. Articolul 89 din Constituție permite președintelui să dizolve Parlamentul după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, dacă Legislativul nu a acordat încrederea pentru formarea guvernului în 60 de zile de la prima solicitare și au fost respinse cel puțin două cereri de învestitură. Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată într-un an, iar dizolvarea este interzisă în ultimele șase luni ale mandatului prezidențial și în timpul mobilizării, războiului, stării de asediu sau de urgență.
Pe lângă rectificarea pentru anul în curs, Nicușor Dan a cerut un guvern cu puteri depline care să pregătească proiectul de buget pentru 2027, astfel încât bugetul să fie adoptat până la sfârșitul anului. Și Grindeanu a invocat necesitatea rectificării și a construirii bugetului pentru anul următor.
Întrebat despre indexarea pensiilor, președintele a spus că posibilitatea majorării pensiilor și a salariilor din sectorul public va fi evaluată odată cu proiectul de buget. El a subliniat că aceste cheltuieli trebuie echilibrate cu suma totală disponibilă în buget.