Președintele României, Nicușor Dan, a cerut partidelor parlamentare să înceapă discuțiile pentru un acord de sprijin în Parlament și să îi transmită ulterior propuneri pentru formarea unui guvern politic minoritar. Mesajul a fost formulat după consultările de marți, 23 iunie, la Palatul Cotroceni.
Șeful statului a indicat drept variantă de lucru „un guvern politic minoritar, care să se bazeze pe un acord parlamentar de sprijin agreat în prealabil”. Totodată, a solicitat ca demersul să se desfășoare „într-un ritm accelerat”, invocând urgența instalării unui „guvern funcțional și stabil”.
Apelul pune accentul pe încheierea unei înțelegeri politice prealabile, înaintea conturării formulei guvernamentale.
Ce a cerut președintele partidelor după consultările de la Cotroceni
În mesajul transmis după consultări, Nicușor Dan i-a invitat pe liderii partidelor parlamentare să demareze discuțiile pentru semnarea acordului parlamentar care ar urma să asigure sprijinul guvernului minoritar și, abia după aceea, să îi înainteze propuneri privind „formula de guvern minoritar”, în concordanță cu acel acord.
Președintele a insistat asupra vitezei procedurii, arătând că instalarea unui guvern „funcțional și stabil” este o urgență. Cerința fixează o ordine a pașilor: negocierea unui acord de susținere, urmată de transmiterea propunerilor pentru componența executivului.
La consultările de marți, 23 iunie, liderii formațiunilor au prezentat intervenții și propuneri, în timp ce președintele a conturat ca direcție generală soluția unui guvern minoritar susținut printr-un acord parlamentar convenit anterior.
Variantele avansate de PNL și UDMR și poziționarea PSD și USR
Ilie Bolojan a afirmat că PNL consideră „realistă” o formulă rapid investibilă bazată pe un acord politic, descris de el drept un „pact pentru România”, valabil până la sfârșitul anului, care să includă condiții legate de disciplina bugetară, reducerea deficitelor și asumarea reformelor din PNRR imediat după instalarea guvernului.
Bolojan a menționat două ipoteze de lucru: fie un guvern minoritar „în jurul PSD”, fie unul „format din PNL, USR și UDMR”, și a spus că, după un astfel de acord, PNL s-ar angaja să dea un vot la instalare într-o astfel de situație.
Kelemen Hunor a prezentat trei variante discutate la consultări: (1) un guvern minoritar PNL-USR-UDMR susținut de PSD „pe bază de înțelegere”; (2) un guvern monocolor PSD susținut de PNL și UDMR, împreună cu grupul minorităților naționale; (3) o coaliție cu majoritate foarte strânsă, în formula PSD-PNL-UDMR plus grupul minorităților.
Din partea PSD, Sorin Grindeanu a declarat că partidul „își asumă guvernarea”, inclusiv funcția de premier, și a cerut accelerarea instalării unui nou executiv. El a subliniat în mod expres că PSD nu susține un guvern format împreună cu AUR.
Dominic Fritz a spus că USR nu va susține un guvern din care să facă parte PSD, dar a afirmat disponibilitatea partidului de a discuta participarea la un guvern minoritar împreună cu PNL și UDMR și condițiile în care un asemenea guvern ar putea primi, eventual, și susținerea PSD.
Contextul consultărilor și propuneri din zona grupurilor parlamentare mai mici
Consultările de la Cotroceni au vizat desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru și identificarea unei soluții de deblocare a crizei politice, iar Administrația Prezidențială a menționat că discuțiile au cuprins și teme economice și priorități legislative.
Într-un set anterior de consultări, desfășurate în luna mai, Administrația Prezidențială a purtat discuții cu grupurile Uniți pentru România, PACE - Întâi România și cu parlamentari neafiliați pe teme legate de criza politică și măsuri economice pentru gestionarea provocărilor curente.
Reprezentanții neafiliaților au subliniat rolul pe care îl pot juca în susținerea unui viitor guvern și au arătat interes pentru discuții pe programul de guvernare, exprimând, în același timp, disponibilitatea de a recurge la alegeri anticipate în absența unor soluții acceptabile.
Grupul parlamentar Uniți pentru România a anunțat o propunere de premier, Victor Ponta; acesta a transmis că se simte „onorat și recunoscător” pentru încrederea colegilor și a afirmat că nu ar refuza o asemenea responsabilitate dacă i s-ar cere.
