România a încheiat perioada ianuarie–august 2026 cu un deficit cash al bugetului general consolidat de 59,42 miliarde de lei, echivalentul a 2,89% din PIB, potrivit cifrelor comunicate de Ministerul Finanțelor pe 26 septembrie. În aceleași opt luni din 2025, diferența dintre încasările și plățile statului era de 86,36 miliarde de lei, sau 4,51% din PIB. Reducerea deficitului vine în paralel cu o creștere de 26,7% a cheltuielilor cu dobânzile.
Deficitul a fost cu 26,94 miliarde de lei mai mic decât în perioada comparabilă din 2025, o scădere de aproximativ 31% în termeni nominali. Ca pondere în PIB, diferența este de 1,62 puncte procentuale. Comparația privește primele opt luni ale fiecărui an: procentul de 2,89% nu reprezintă rezultatul întregului 2026.
Veniturile au crescut mai repede decât cheltuielile
Bugetul a încasat 468,10 miliarde de lei în primele opt luni din 2026, cu 11,4% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. Cheltuielile au totalizat 527,53 miliarde de lei, în creștere cu 4,2%. În sume, veniturile au urcat cu aproape 48 de miliarde de lei, iar cheltuielile cu aproximativ 21,06 miliarde. Diferența dintre aceste creșteri explică micșorarea deficitului, deși statul a cheltuit în continuare mai mult decât a încasat.
Un aport important la veniturile fiscale l-au avut încasările din taxa pe valoarea adăugată: 103,35 miliarde de lei, cu 20,80 miliarde și 25,2% peste nivelul din ianuarie–august 2025. Veniturile fiscale totale au ajuns la 242,69 miliarde de lei, în creștere cu 14,3%. Separat, contribuțiile de asigurări au adus 147,53 miliarde de lei, cu 7,1% mai mult, iar impozitele pe salarii și venit au însumat 42,86 miliarde de lei, în creștere cu 8,1%.
Sumele primite de la Uniunea Europeană și alți donatori pentru plăți efectuate și prefinanțări au fost de 43,38 miliarde de lei, cu 37,7% peste perioada comparabilă. Ele sunt înregistrate la venituri și reprezintă un indicator diferit de totalul plăților pentru proiectele de investiții.
Factura dobânzilor a urcat cu 8,86 miliarde de lei
Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 42,05 miliarde de lei, față de aproximativ 33,19 miliarde în primele opt luni din 2025. Creșterea este de 8,86 miliarde de lei, sau 26,7%, iar suma plătită în 2026 reprezintă aproximativ 2% din PIB. Aceste cifre măsoară cheltuiala bugetară cu dobânzile, nu rata la care statul a contractat un anumit împrumut. Ministerul Finanțelor consideră că plățile de dobânzi pun presiune pe buget și leagă limitarea costurilor viitoare ale datoriei de reducerea necesarului de finanțare.
Alte cheltuieli au evoluat diferit. Cele de personal au scăzut cu 4,26 miliarde de lei, la 109,04 miliarde; Ministerul pune această evoluție în legătură cu reducerea unor sporuri și cu măsurile de limitare a cheltuielilor salariale. Plățile pentru bunuri și servicii au crescut cu 7,1%, la 67,83 miliarde de lei, în timp ce asistența socială a însumat 166,87 miliarde de lei, cu 0,3% mai puțin decât în perioada comparabilă. Avansul de 4,2% al cheltuielilor totale nu descrie, așadar, fiecare categorie în parte.
Investițiile au crescut, susținute de proiectele europene
Cheltuielile pentru investiții au fost de 97,05 miliarde de lei, față de 71,95 miliarde în ianuarie–august 2025: un plus de 25,10 miliarde de lei. Categoria cuprinde atât cheltuielile de capital, cât și programele de dezvoltare finanțate din surse interne și externe. Creșterea investițiilor a avut loc în același interval în care deficitul s-a redus, dar sursele de finanțare nu au evoluat toate în aceeași direcție.
Potrivit Ministerului, plățile pentru proiectele din cadrul financiar european 2021–2027 și din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), finanțate atât prin granturi, cât și prin împrumuturi, au crescut cu 27 de miliarde de lei, sau 67,3%. Această creștere a compensat scăderea investițiilor finanțate din fonduri naționale. Ministerul arată că baza de comparație din 2025 fusese influențată de plăți excepționale făcute la începutul acelui an, inclusiv pentru obligații restante, capitalizarea Carpatica Feroviar România și cheltuieli în domeniul apărării.
Execuția consemnează, separat, 52,24 miliarde de lei pentru proiecte susținute din fonduri externe nerambursabile. Această categorie include mai multe programe europene, subvenții pentru agricultură, Fondul pentru Modernizare și granturile PNRR. Ea nu este identică plăților pentru proiectele 2021–2027 și PNRR menționate anterior, care includ și finanțare prin împrumuturi.
Deficitul cash și plafonul european măsoară lucruri diferite
În recomandarea din iulie 2025 privind procedura de deficit excesiv, Consiliul Uniunii Europene a stabilit anul 2030 ca orizont de corectare și un plafon de 2,6% pentru creșterea nominală a cheltuielilor nete în 2026. Acest indicator exclude, între altele, dobânzile, cheltuielile finanțate integral din fonduri UE și cofinanțarea națională a programelor europene. Nu este nici totalul cheltuielilor cash, nici diferența dintre încasările și plățile bugetului.
Prin urmare, deficitul de 2,89% din PIB după opt luni și creșterea de 4,2% a cheltuielilor totale nu arată, singure, dacă plafonul european este respectat. Ținta de deficit de 6,2% din PIB pentru întregul 2026, menționată în comunicarea despre execuție, privește un interval diferit de rezultatul intermediar din ianuarie–august.