Adrian Câciu, fost ministru al Finanțelor, a contestat pe 3 noiembrie 2026 prezentarea execuției bugetare pentru primele nouă luni și a susținut că veniturile din granturile Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) sunt cu 22,1 miliarde de lei sub programul perioadei. El reclamă separat cheltuieli nedecontate sau nerealizate și cere explicații despre acoperirea diferențelor.
În comunicarea publicată în aceeași zi, înaintea postării lui Câciu, Ministerul Finanțelor avertizase că veniturile înregistrate pentru unele proiecte PNRR deja plătite pot fi ajustate în funcție de banii primiți efectiv de la Comisia Europeană. Miza este finanțarea investițiilor și respectarea țintei anuale de deficit, pe care ministerul leagă de încasarea unor granturi până la sfârșitul anului.
Ce diferențe reclamă fostul ministru
Câciu compară veniturile și cheltuielile cu programul bugetar al primelor nouă luni. Pe partea veniturilor din granturi PNRR, indică o nerealizare de 22,1 miliarde de lei. La cheltuielile finanțate din aceeași componentă nerambursabilă, susține că diferența este de 27,4 miliarde de lei, pe care o descrie drept „nedecontată/nerealizată”. Sunt comparații separate pentru cele două laturi ale bugetului, iar sumele nu se adună într-o singură pierdere.
Fostul ministru susține că raportul execuției pe cash nu cuprinde și sumele nedecontate. „Cine achită diferența asta?”, întreabă el pe Facebook. Câciu îi atribuie lui Ilie Bolojan responsabilitatea pentru ceea ce numește o „gaură” în PNRR în primele nouă luni. Cele două diferențe față de program rămân cifrele invocate de fostul ministru, distincte de valoarea unor facturi scadente și neachitate.
Mesajul este însoțit de extrase pe care Câciu le identifică drept pasaje din raportul semestrial. Unul indică un grad de realizare de 36,1% pentru programul semestrial aferent asistenței nerambursabile PNRR. Altul cere accelerarea proiectelor europene în a doua jumătate a anului. Pasajele privesc primul semestru, nu situația la nouă luni la care se referă criticile sale.
Ce arată sumele înregistrate de Finanțe
Anexa nr. 2 a Ministerului Finanțelor consemnează, în coloana estimărilor pentru ianuarie–septembrie 2026, aproximativ 22,69 miliarde de lei venituri aferente asistenței nerambursabile PNRR și 28,14 miliarde de lei cheltuieli pentru proiectele finanțate din această componentă. Acestea sunt valorile înregistrate în execuție, distincte de diferențele față de program reclamate de Câciu.
Tabelul compară perioada cu primele nouă luni din 2025, când veniturile respective erau de aproximativ 10,17 miliarde de lei, iar cheltuielile de 12,43 miliarde. Ambele valori din 2026 sunt astfel mai mult decât duble față de anul precedent. Creșterea de la un an la altul și îndeplinirea programului sunt însă comparații diferite: o sumă poate depăși nivelul anului trecut și, în același timp, să rămână sub cel planificat.
Explicația contabilă invocată de Câciu este că veniturile din granturi se înregistrează când sunt efectuate cheltuielile corespunzătoare, cu excepția cofinanțării, nu când intră banii de la Comisie. Finanțele precizează, la rândul lor, că în execuția din 2026 au înregistrat venituri în contrapartida plăților pentru investițiile și reformele PNRR. Aceste venituri sunt supuse ajustării în funcție de încasările efective și devin definitive după validarea cererilor de plată, pe baza îndeplinirii jaloanelor și țintelor — angajamentele privind realizarea reformelor și investițiilor.
Cheltuielile pentru proiecte includ și sume suportate de România. Potrivit ministerului, cele 12,99 miliarde de lei plătite în trimestrul al treilea pentru proiecte finanțate din granturi PNRR cuprind TVA și contribuția națională de la bugetul de stat, care nu sunt rambursate de Comisia Europeană. De aceea, totalul plăților pentru proiecte și veniturile din granturi au componente diferite.
De ce contează încasările până la 31 decembrie
În comunicarea din 3 noiembrie, Finanțele arătau că două cereri de plată se aflau în evaluarea Comisiei Europene: cererea nr. 5, depusă la 14 august 2026, și forma finală a cererii nr. 6, depusă la 30 septembrie. Componenta lor de granturi însumează 4,23 miliarde de euro, aproximativ 1% din produsul intern brut (PIB). Ministerul condiționează atingerea țintei anuale de deficit de 6,2% din PIB de încasarea efectivă a acestor fonduri până la 31 decembrie 2026.
La sfârșitul lunii septembrie, deficitul cash raportat era de 3,81% din PIB-ul anual, respectiv 78,30 miliarde de lei, față de 5,31% și 102,47 miliarde în aceeași perioadă din 2025. Reducerea acestui indicator coexistă cu riscul descris de minister: veniturile înregistrate pentru unele proiecte deja plătite depind de validarea europeană și de sumele încasate.
Importanța fondurilor europene se vede și în finanțarea investițiilor publice. Potrivit Finanțelor, acestea au totalizat 107,77 miliarde de lei în primele nouă luni, cu 25,15 miliarde peste perioada similară din 2025. Fondurile europene, incluzând și alte programe decât PNRR, au finanțat 65,6% din total, adică aproape două treimi.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a legat explicit ținta de deficit de primirea la timp a banilor PNRR, inclusiv pentru componente ale proiectelor achitate deja. Pentru ultimul trimestru, ministerul a anunțat că urmărește împreună cu instituțiile care gestionează bugetele stadiul proiectelor, obligațiile de plată rămase și sursele de finanțare. Totodată, a cerut ca nicio cheltuială nouă să nu fie angajată fără acoperire în venituri certe.