Profesorul de economie mondială Christian Năsulea îl acuză pe Adrian Câciu, deputat PSD și fost ministru al Finanțelor, că folosește diferențele dintre indicatorii deficitului pentru a induce publicul în eroare. Economistul susține că procentul trimestrial publicat de Eurostat și deficitul cumulat comunicat de Ministerul Finanțelor pot fi simultan corecte, deoarece măsoară lucruri diferite.
„Amândouă cifrele sunt corecte, pe două metodologii diferite”, a spus Năsulea la Observatorul de Noapte, în discuția cu Marius Pancu, din interviul publicat de Observator pe 23 octombrie 2026. Critica sa privește concluziile trase de Câciu din aceste diferențe. Disputa include și o întrebare concretă: cât din decalajul dintre indicatori reprezintă obligații ale statului înregistrate, dar încă neplătite?
Ce reprezintă 9,2% și ce reprezintă cifra Ministerului Finanțelor
Potrivit datelor Eurostat din 21 octombrie, deficitul administrației publice din România a fost de 9,2% din PIB-ul trimestrial ajustat sezonier în trimestrul al doilea din 2026, față de 5,5% în primul trimestru. Creșterea este de 3,7 puncte procentuale. Datele pentru ambele trimestre sunt provizorii. Pe același indicator, deficitul Uniunii Europene a fost de 3,5%, iar cel al zonei euro de 3,3% în trimestrul al doilea.
În interviu, Năsulea a descris procentul și ca raport la încasările perioadei. Definiția Eurostat este însă explicită: baza de raportare este produsul intern brut al trimestrului, ajustat sezonier. Cifra de 9,2% nu reprezintă deficitul cumulat al primului semestru sau rezultatul întregului an.
Ministerul Finanțelor a comunicat separat un deficit de 3,82% din PIB-ul anual pentru ianuarie–septembrie 2026, în metodologia cash, care urmărește încasările și plățile efective. Comparația cu 9,2% pune astfel alături nouă luni și un singur trimestru, un PIB anual și unul trimestrial, precum și două metodologii diferite.
Cum explică Năsulea plățile amânate
Economistul pune creșterea indicatorului din trimestrul al doilea pe seama recuperării unor plăți amânate. În explicația sa, lipsa bugetului în primul trimestru ar fi împiedicat efectuarea unor cheltuieli, care au fost făcute ulterior. Această concentrare a plăților, susține el, face ca analiza unui singur trimestru să ofere o imagine incompletă.
Marius Pancu a propus analogia unui angajator care achită într-o lună salariile aferente a două luni. Năsulea a acceptat exemplul: „Adică un angajator responsabil nu se bucură că n-a plătit salariile angajaților o lună, pentru că știe că trebuie să le plătească luna următoare”.
Întrebat despre transferarea plăților de la un an la altul, Năsulea a spus că practica a existat inclusiv în timpul guvernului Bolojan. El susține însă că din 2025 în 2026 au fost amânate mai puține cheltuieli decât de obicei.
Ce a calculat Câciu pentru primul semestru
În postarea din 21 octombrie, Câciu a folosit formularea „9,2% din PIB la iunie 2026”, dar a precizat și că este vorba despre deficitul trimestrial ajustat sezonier. Separat, fostul ministru a estimat deficitul primului semestru pornind de la seria neajustată sezonier.
Aceasta arată pentru România 7,4% din PIB-ul trimestrial în primul trimestru și 7,8% în al doilea. Câciu a obținut o estimare de aproximativ 3,8% din PIB-ul anual presupunând, conform graficului său, ponderi trimestriale egale: fiecare trimestru ar reprezenta un sfert din PIB-ul anual. Este un calcul propriu pentru șase luni, distinct de cifra cash de 3,82% pentru nouă luni.
Comparând estimarea sa cu deficitul cash semestrial de aproximativ 2%, Câciu a invocat un decalaj de 1,8 puncte procentuale, echivalent, în calculul său, cu aproximativ 37 de miliarde de lei. El a cerut explicarea trecerii dintre cele două metodologii, precizând totodată că „datele Eurostat nu stabilesc singure valoarea acestor facturi”.
Ministerul Finanțelor indică pentru primul semestru un deficit calculat după metodologia europeană ESA — Sistemul European de Conturi — de 3,4% din PIB-ul anual, față de 2% în metodologia cash. Instituția explică faptul că deficitul cumulat se calculează prin însumarea valorilor în lei și raportarea lor la PIB-ul anual. Trimestrele au ponderi diferite în PIB, astfel că folosirea unor ponderi egale nu oferă valoarea exactă a cumulatului.
Ce intră în diferența dintre cash și ESA
Metodologia europeană urmărește recunoașterea economică a veniturilor și cheltuielilor, care poate avea loc la alt moment decât încasarea sau plata banilor. Potrivit Ministerului Finanțelor, trecerea de la cash la ESA include ajustări pentru creanțe, obligații, dobânzi, fonduri europene, operațiuni financiare și entitățile încadrate în sectorul administrației publice.
Un exemplu oferit de minister privește veniturile fiscale: impozitele încasate într-o lună sunt atribuite lunii anterioare, când s-a născut obligația. Acest decalaj schimbă repartizarea veniturilor între trimestre față de execuția cash.
Finanțele arată că deficitul cash la șase luni a fost de aproximativ 41 de miliarde de lei, cu 28,8 miliarde mai mic decât în aceeași perioadă din 2025. Instituția precizează că o parte a îmbunătățirii provine din încasări de fonduri europene neutre în metodologia ESA și din gestionarea calendarului plăților, care se reflectă în obligațiile înregistrate în conturile europene.
Ministerul invocă și concentrarea investițiilor: plățile cash pentru investiții au fost de 38,3 miliarde de lei în trimestrul al doilea, față de 21,7 miliarde în primul. În privința obligațiilor neachitate, poziția instituției este că acestea reprezintă numai una dintre componentele diferenței cash–ESA, fără a fi cea mai mare. Ministerul susține că valoarea lucrărilor înregistrate după principiul recunoașterii economice în primul semestru este de același ordin de mărime cu plățile cash pentru investiții.
Într-o nouă postare, din 22 octombrie, anterioară publicării interviului cu Năsulea, Câciu a invocat un decalaj de aproape 29 de miliarde de lei pe baza cifrelor ministerului. El a cerut separarea obligațiilor neachitate de celelalte ajustări: „Câte miliarde sunt obligații neachitate și cât reprezintă celelalte ajustări?”. Fostul ministru a legat cererea de situația oamenilor și firmelor care așteaptă plăți de la stat.
Năsulea cere ministerului să prezinte în ianuarie valoarea facturilor transferate din 2026 în 2027. Ministerul Finanțelor a anunțat că valorile pe componente ale datelor ESA vor fi comunicate odată cu datele pentru întregul an 2026, la notificarea din aprilie 2027.