România a încheiat primele nouă luni din 2026 cu un deficit bugetar cash de 78,3 miliarde de lei, echivalentul a 3,81% din produsul intern brut (PIB), a anunțat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, într-o postare pe Facebook din 26 octombrie. Ministrul spune că resursele au fost concentrate asupra proiectelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar încasarea finanțărilor europene rămâne importantă pentru închiderea anului.
În ianuarie–septembrie 2025, deficitul fusese de 102,47 miliarde de lei, respectiv 5,31% din PIB, potrivit comparației publicate de Nazare. Din aceste valori rezultă o reducere de 24,17 miliarde de lei și de 1,50 puncte procentuale din PIB.
Veniturile bugetare au ajuns la 522,69 miliarde de lei, în creștere cu 11,9% față de aceleași nouă luni din 2025, în timp ce cheltuielile au crescut cu 5,5%. Sunt evoluții nominale, fără eliminarea efectului scumpirilor. Încasările au avansat mai repede decât plățile, micșorând diferența dintre ele. Nazare atribuie creșterea veniturilor atât îmbunătățirii colectării, cât și modificărilor fiscale.
De ce au primit prioritate proiectele PNRR
Într-un interviu pentru Digi24 publicat pe 25 octombrie, Nazare a explicat că bugetul din 2026 a fost construit în jurul PNRR. Potrivit ministrului, prioritățile au fost discutate în fosta coaliție, iar o parte importantă a investițiilor a fost concentrată în trimestrele al doilea și al treilea, în locul finalului de an, ținând cont de termenul de 31 august pe care l-a invocat pentru plan.
„Care era alternativa? Să nu plătim la timp PNRR-ul? Să nu onorăm obligații către firme românești care derulau proiecte în PNRR?”, a spus Nazare.
Potrivit ministrului, cea mai mare parte a resurselor pe care statul le putea folosi în limitele bugetare asumate a fost direcționată spre PNRR. Pentru proiectele finanțate din bugetul de stat a rămas astfel mai puțin.
Investițiile publice totale au ajuns la 107,77 miliarde de lei în primele nouă luni, cu 25,15 miliarde peste perioada similară din 2025, arată actualizarea ministrului din 26 octombrie. În aceeași comparație, veniturile din fonduri europene au crescut cu 39,8%, iar plățile pentru proiectele finanțate prin PNRR și alte fonduri europene, cu 48,8%.
Granturile încă neîncasate contează pentru deficit
Potrivit lui Nazare, România încasase 13,27 miliarde de euro prin PNRR și mai avea de primit 6,43 miliarde de euro prin cererile de plată 5 și 6. Încasarea acestor sume depinde de validarea Comisiei Europene, în raport cu jaloanele și țintele îndeplinite, adică etapele și rezultatele convenite în plan.
Bugetul pentru 2026 a fost construit pe ipoteza atragerii integrale a finanțărilor PNRR programate pentru acest an, spune ministrul. Pentru componenta de granturi, adică finanțările nerambursabile, consecința este directă: dacă statul a făcut deja cheltuielile, dar nu încasează veniturile europene prevăzute, diferența dintre cheltuieli și venituri crește. Nazare avertizează că acest risc trebuie luat în calcul la finalul anului.
În interviu, ministrul a respins și ideea unei rezerve extrabugetare ascunse la Finanțe, folosind expresia „cufăr de galbeni”. El a enumerat taxele, impozitele, dividendele companiilor de stat, fondurile europene și împrumuturile drept surse de bani. Împrumuturile au însă un rol diferit de veniturile bugetare: ele finanțează inclusiv deficitul, fără să elimine diferența dintre venituri și cheltuieli.
Ce arată separat deficitul european de 9,2%
Comparația cash urmărește încasările și plățile efective cumulate din ianuarie până în septembrie. Deficitul calculat după Sistemul european de conturi, cunoscut prin abrevierea ESA, folosește regulile statistice comune ale Uniunii Europene. Metoda de înregistrare și perioada măsurată contează atunci când sunt puse alături cifrele.
Datele trimestriale Eurostat publicate la 21 octombrie arată pentru România un deficit ajustat sezonier și calendaristic de 9,2% din PIB-ul trimestrial în trimestrul al doilea din 2026. Acesta a crescut față de 5,5% în primul trimestru al anului și de 7,7% în trimestrul al doilea din 2025. Valorile pentru cele două trimestre din 2026 sunt marcate drept provizorii.
Separat, publicarea anuală Eurostat din aceeași zi situează deficitul României pentru întregul an 2025 la 7,8% din PIB, față de 9,2% în 2024. România a avut cel mai mare deficit anual din UE în 2025. Reducerea deficitului cash după nouă luni și deteriorarea indicatorului european din trimestrul al doilea descriu evoluții pe perioade și după metode diferite; cifra de 3,81% nu reprezintă rezultatul întregului an 2026.
Dobânzi mai mari și obligații care trebuie plătite
Chiar dacă deficitul cash s-a redus, costul dobânzilor a ajuns la 50,63 miliarde de lei în ianuarie–septembrie 2026, cu 10,69 miliarde peste aceeași perioadă din 2025, potrivit ministrului. Aceste plăți consumă resurse care ar putea fi folosite pentru alte cheltuieli publice.
Nazare mai indică peste 13 miliarde de lei de plătit în 2026 în baza unor titluri executorii, nevoi de finanțare în sănătate, decontări pentru compensarea energiei și angajamente de investiții asumate peste sumele bugetare disponibile. Pentru rectificare și bugetul din 2027, el cere ca noile cheltuieli permanente să aibă surse permanente de finanțare și avertizează că proiectele nu vor putea fi finanțate toate în același ritm.
În cazul investițiilor, ministrul a cerut ministerelor de resort situația lucrărilor efectiv realizate, a obligațiilor rămase de plată, a proiectelor care pot fi încheiate în termene realiste și a surselor certe de bani. „Contractele semnate, alocările prevăzute și sumele estimate nu pot fi confundate cu investițiile finalizate sau cu finanțarea efectiv disponibilă”, a precizat Nazare.