Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor, a spus luni, 19 octombrie 2026, la audierea parlamentară pentru continuarea mandatului, că este prematur să anunțe ținta de deficit pentru 2027. Înaintea unei cifre, el cere proiecții cu ministerele, discuții cu Comisia Europeană și evaluarea banilor disponibili pentru investiții.
„E prematur să vin acum cu o cifră, nu vreau să mă antepronunț”, a declarat Nazare. Pregătirea bugetului pentru anul următor ar urma să înceapă după rectificare, iar discuțiile tehnice cu ministerele, după învestirea noului guvern. În aceste calcule trebuie să intre obligațiile de plată și resursele necesare proiectelor noi.
Pentru întregul an 2026, Nazare a reafirmat obiectivele de 6,2% din produsul intern brut (PIB) în termeni cash și 6% în metodologia ESA, Sistemul european de conturi. Execuția cash urmărește încasările și plățile efective. În metodologia ESA, tranzacțiile sunt înregistrate când are loc activitatea economică, potrivit explicațiilor Eurostat. Momentul înregistrării este unul dintre motivele pentru care cele două măsurători pot da rezultate diferite.
Veniturile au crescut mai repede decât cheltuielile
Punctul de plecare pentru discuțiile bugetare este un deficit mai mic decât anul trecut, dar încă substanțial. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor prezentate în ședința de Guvern din 16 octombrie, deficitul bugetului general consolidat a fost de 78,52 miliarde de lei în ianuarie–septembrie 2026, echivalentul a 3,82% din PIB. În aceleași nouă luni din 2025, acesta ajunsese la 102,47 miliarde de lei, respectiv 5,35% din PIB.
Reducerea este de 23,95 miliarde de lei și de 1,53 puncte procentuale din PIB. Comparația privește primele nouă luni ale celor doi ani, în timp ce obiectivele reafirmate de Nazare se referă la întregul an 2026.
Veniturile totale au ajuns la 522,07 miliarde de lei, cu 11,8% peste perioada similară din 2025, iar cheltuielile au însumat 600,59 miliarde, în creștere cu 5,5%. Ambele creșteri sunt nominale, fără eliminarea efectului scumpirilor. Încasările au avansat mai repede decât plățile, reducând diferența dintre ele, însă statul a cheltuit în continuare mai mult decât a încasat și trebuie să finanțeze acest decalaj.
Cheltuielile au fost mai mari în lei, dar au reprezentat o parte mai mică din PIB: 29,2%, față de 29,7% în ianuarie–septembrie 2025.
În explicațiile despre încasări, Nazare a atribuit majorării taxei pe valoarea adăugată (TVA) venituri suplimentare de 23,5 miliarde de lei. Ministerul Finanțelor arată că avansul veniturilor bugetare a fost susținut atât de încasările fiscale, cu precădere TVA, cât și de fondurile europene.
Rectificări pentru sănătate, ambulanțe și dobânzi
Înaintea bugetului pentru 2027, Nazare vrea să redistribuie bani pentru nevoile urgente din ultimele luni ale acestui an. La audiere, el a spus că rectificarea din octombrie trebuie să acopere sănătatea, dobânzile și funcționarea instituțiilor, iar în noiembrie ar urma o rectificare „de reglaj”. Prin rectificare se modifică alocările bugetare aprobate, în funcție de resursele și necesitățile apărute pe parcursul anului.
Banii ar urma să fie mutați de la ministerele care au economii către cele cu nevoi stringente. Între beneficiarii suplimentărilor avute în vedere, ministrul a enumerat sănătatea, Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și serviciile de ambulanță. Nazare a mai invocat sumele rămase de plătit pentru drepturile magistraților și compensările la energie.
Presiunile se văd și în execuția raportată de Finanțe. Dobânzile au costat 50,63 miliarde de lei în primele nouă luni, cu 10,69 miliarde mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 8,9%, până la 77,34 miliarde de lei, evoluție pe care ministerul o leagă de plăți mai mari în sănătate.
Rambursările europene contează pentru închiderea anului
Reducerea deficitului a fost însoțită de creșterea cheltuielilor pentru investiții, de la 82,62 miliarde de lei în ianuarie–septembrie 2025 la 107,77 miliarde în aceeași perioadă din 2026. Potrivit Ministerului Finanțelor, 70,68% din total reprezintă plăți pentru proiecte finanțate prin fonduri europene și prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Această componentă cuprinde atât finanțări nerambursabile, cât și împrumuturi din PNRR.
În nota prezentată la 16 octombrie, ministerul indica încă 6,43 miliarde de euro de încasat prin cererile de plată PNRR 5 și 6: 2,08 miliarde pentru cererea 5, aflată în evaluarea Comisiei Europene, și 4,35 miliarde pentru cererea finală, depusă la 30 septembrie 2026. Ministerul aștepta decizia Comisiei până la 20 noiembrie.
Nazare a spus la audiere că proiecția pentru sfârșitul anului include rambursarea celor două cereri. Dacă sumele primite sunt mai mici decât cele prevăzute, diferența se va reflecta în deficit, a avertizat ministrul. El a cerut și dozarea plăților pentru proiectele PNRR, astfel încât necesarul acestora să poată fi acoperit în limitele bugetare asumate.
Bugetul pentru 2027 și evaluările agențiilor de rating
Pentru anul următor, Nazare cere ca orice cheltuială permanentă nouă să fie acoperită prin venituri permanente sau economii echivalente. În paralel, el susține prioritizarea investițiilor după contribuția lor la economie. Aceste alegeri, împreună cu proiecțiile de venituri, trebuie făcute înaintea anunțării țintei de deficit.
Ministrul leagă credibilitatea bugetului de discuțiile cu agențiile de rating, care evaluează capacitatea statului de a-și plăti datoriile. El a anunțat vizite ale reprezentanților Fitch în ianuarie 2027, Moody’s în februarie și, probabil, S&P în martie. Nazare speră că o proiecție bugetară credibilă va sprijini menținerea calificativelor și o eventuală îmbunătățire a perspectivei de rating de la negativă la stabilă.