Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor, avertizează că inițiativele legislative care adaugă cheltuieli fără acoperire sau neincluse în calculele bugetare pot afecta finalul lui 2026 și bugetul pentru 2027. Într-un interviu pentru Euronews România, el a spus că a discutat cu două agenții de rating și că asemenea contacte sunt mult mai frecvente decât în mod obișnuit.
Autoritățile le comunică evaluatorilor informații despre perspectivele politice și economice ale României, inclusiv despre execuția bugetară — veniturile încasate și cheltuielile efectuate. „Discutăm frecvent, mult mai frecvent decât o facem în mod obișnuit”, a spus Nazare. Agențiile de rating evaluează capacitatea statului de a-și plăti datoriile, iar calificativele lor contează pentru investitorii care îi împrumută bani.
Avertismentul ministrului privește atât inițiativele fără resurse pentru finanțare, cât și măsurile cu un cost semnificativ care nu a fost prevăzut în buget. Potrivit lui, cheltuielile suplimentare pot afecta echilibrul de la sfârșitul anului și planificarea pentru anul următor.
Nazare a cerut rezolvarea cât mai rapidă a crizei politice, spunând că lunile de blocaj acumulate complică situația. În discuțiile cu partenerii europeni, este întrebat despre perspectivele încheierii acesteia. Evoluția execuției bugetare a oferit însă, în aprecierea sa, un argument de credibilitate: ajustarea a continuat în perioada de instabilitate politică.
Deficit mai mic la opt luni, dar dobânzi mai mari
Datele Ministerului Finanțelor pentru ianuarie–august 2026, anunțate într-un comunicat din 26 septembrie, arată un deficit al bugetului general consolidat de 59,42 miliarde de lei, față de 86,36 miliarde în aceeași perioadă din 2025. Reducerea este de 26,94 miliarde de lei, aproximativ 31% în termeni nominali.
Raportat la produsul intern brut (PIB), deficitul a coborât de la 4,51% la 2,89%. Diferența este de 1,62 puncte procentuale. Comparația privește primele opt luni din fiecare an, nu rezultatul pentru întregul an.
Veniturile au crescut mai repede decât cheltuielile: cu 11,4%, față de 4,2%, comparativ cu ianuarie–august 2025. Statul a înregistrat venituri totale de 468,10 miliarde de lei și cheltuieli de 527,53 miliarde. Deficitul apare când cheltuielile depășesc veniturile, iar diferența trebuie finanțată.
În același interval, cheltuielile pentru investiții au crescut de la 71,95 miliarde la 97,05 miliarde de lei. Ministerul arată că avansul plăților pentru proiectele finanțate prin fonduri europene și prin Planul Național de Redresare și Reziliență a compensat scăderea investițiilor finanțate din fonduri naționale. Reducerea deficitului s-a produs astfel concomitent cu o creștere a cheltuielilor totale pentru investiții.
Dobânzile au continuat să apese asupra bugetului. Cheltuielile aferente au ajuns la 42,05 miliarde de lei în primele opt luni din 2026, cu 8,86 miliarde, respectiv 26,7%, peste aceeași perioadă din 2025. Aceste plăți pentru datoria publică au crescut chiar în intervalul în care deficitul s-a redus.
Ratingul păstrat și miza bugetului pentru 2027
La 2 octombrie 2026, S&P Global Ratings a confirmat ratingurile suverane ale României la BBB-/A-3, cu perspectivă negativă. BBB-, calificativul pe termen lung, este ultima treaptă a categoriei recomandate investițiilor. Perspectiva negativă indică riscul unei reduceri viitoare a calificativului; evaluarea din octombrie a păstrat nivelul existent.
S&P a apreciat că ajustarea fiscală pentru 2026 se desfășura conform planului. Agenția a semnalat însă riscurile legate de deficitele bugetare și externe, necesarul mare de finanțare și vulnerabilitatea la schimbarea încrederii investitorilor. Un blocaj politic prelungit care ar împiedica reducerea deficitului în 2027 și 2028 este unul dintre scenariile în care ar putea coborî ratingul.
Agenția ar putea schimba perspectiva la „stabilă” dacă deficitele bugetare și externe se reduc, oprind deteriorarea finanțelor publice și a balanței de plăți. Un plan credibil pe termen mediu, eventual susținut de un consens politic larg, și revenirea creșterii economice ar sprijini acest scenariu.
Într-o intervenție distinctă la Euronews România, după decizia din 2 octombrie, Nazare a cerut măsuri credibile în bugetul pentru 2027 și un acord politic asupra lor. Ministrul a avertizat asupra deciziilor al căror cost ar depăși prognozele și ar îndepărta România de țintele bugetare: „Nu ne permitem în situația în care suntem astăzi să deviem de la ținte”.
Rectificarea și finanțarea sănătății
În interviul despre contactele cu agențiile de rating, Nazare a prezentat rectificarea bugetară — modificarea alocărilor aprobate — ca pe o procedură obișnuită atunci când apar nevoi noi în cursul anului. El estimează că suma de ajustat în 2026 va fi mai mică decât în anul precedent. Obiectivul declarat este ca bugetele instituțiilor să reflecte mai bine necesarul real de finanțare.
Întrebat despre dificultățile financiare din sistemul sanitar, ministrul a spus că necesarul pentru luna octombrie este acoperit și că Ministerul Sănătății poate gestiona alte nevoi prin redistribuirea fondurilor disponibile.
„Avem nevoie de soluții viabile pe termen lung pentru finanțarea sănătății”, a spus Nazare. Potrivit ministrului, unele dintre măsurile discutate ar fi trebuit deja aplicate, iar el speră ca acestea să fie puse în practică cât mai curând.