Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat sâmbătă că România a trecut „două teste succesive”, odată cu evaluările Fitch și Moody’s, și și-a păstrat calificativul recomandat investițiilor, însă „riscurile rămân în continuare ridicate”.
Nazare a avertizat că miza depășește o discuție tehnică: o eventuală retrogradare în categoria speculative („junk”) ar putea avea efecte în întreaga economie, de la cursul de schimb și dobânzi, până la costurile de finanțare pentru companii.
Ce a spus Alexandru Nazare după evaluările Fitch și Moody’s
Nazare a afirmat că, după rapoartele Fitch și Moody’s, România „rămâne pe harta marilor investiții” și că menținerea calificativului de investiții a fost „vitală” pentru perioada următoare.
Ministrul a subliniat legătura dintre evaluările agențiilor și nevoia continuă de consolidare fiscală, menționând obiectivul de a reduce deficitul la 3% din PIB și de a încheia procedura de deficit excesiv.
El a descris presiunea din zilele anterioare publicării rapoartelor, evocând „un risc important” și „o tensiune foarte mare” la Ministerul Finanțelor, și a menționat implicarea echipelor ministerului și a Băncii Naționale în discuțiile cu agențiile de rating.
De ce o retrogradare la „junk” ar conta în economie
Ministrul a explicat că pierderea calificativului de investiții nu ar fi însemnat doar costuri mai mari pentru împrumuturile statului, ci ar fi transmis șocuri „pe verticală, pe toată economia”, afectând accesul și costul finanțării pentru antreprenori de toate dimensiunile.
În enumerarea efectelor, Nazare a menționat în mod explicit riscul unei deprecieri a cursului de schimb și al unei creșteri generalizate a nivelului dobânzilor.
El a adăugat că revenirea după pierderea calificativului de investiții poate fi de durată, estimând un orizont de aproximativ „între 3 și 5 ani” pentru reconstrucția statutului unui stat după pierderea calificativului din partea a două agenții de rating.
Ce indică, în documente, Fitch și Moody’s și ce urmează cu S&P
Fitch a confirmat ratingurile pe termen lung pentru România la nivelul „BBB-”, ultima treaptă recomandată investițiilor, și a menținut perspectiva negativă, evidențiind deficite fiscale și de cont curent mari și persistente, creșterea ponderii datoriei și un climat politic intern fragmentat.
În analiza sa, Fitch a estimat că deficitul administrației publice ar urma să se reducă la aproximativ 5,9% din PIB în 2026 și a legat perspectiva negativă de riscurile asupra finanțelor publice generate de deficite încă ridicate și de creșterea datoriei guvernamentale.
Moody’s a reconfirmat ratingul suveran la nivelul „Baa3”, menținând perspectiva negativă și asociind-o cu riscurile privind implementarea programului de consolidare fiscală și cu incertitudinile de natură politică. Agenția a estimat un deficit de circa 5,8% din PIB în 2026 și a proiectat cheltuielile cu dobânzile la 3,3% din PIB în 2028 și datoria publică la aproximativ 64,5% din PIB în același an.
Nazare a indicat instabilitatea politică ca unul dintre riscurile principale semnalate de agențiile de rating, în legătură cu capacitatea unui viitor guvern de a continua consolidarea fiscală.
Ministrul a reiterat că următoarea etapă va fi întâlnirea cu echipele tehnice ale S&P la mijlocul lunii septembrie și că elementele semnalate de Fitch și Moody’s vor fi monitorizate de această agenție.
Contextul discuțiilor cu Fitch, înainte de decizia din 31 iulie
Ministerul Finanțelor a anunțat discuții tehnice cu specialiștii Fitch Ratings în cadrul procedurii de evaluare a ratingului suveran, cu teme precum evoluțiile macroeconomice, politica fiscală, execuția bugetară, managementul datoriei publice și absorbția fondurilor europene.
Alexandru Nazare a afirmat că menținerea ratingului este „obligatorie” pentru stabilitatea financiară și a subliniat că ratingul influențează încrederea investitorilor, costurile suportate de economie și capacitatea statului de a finanța investițiile și serviciile publice.
În primele cinci luni ale anului, aproximativ 71% din totalul investițiilor publice au fost asigurate din fonduri europene și resurse aferente Planului Național de Redresare și Reziliență.
Documente și comunicări oficiale
Ministerul Finanțelor a prezentat date privind execuția bugetară și planul de finanțare pentru 2026, precum și date despre absorbția fondurilor europene ca pilon al investițiilor publice.
Alexandru Nazare a menționat o postare anterioară în care a subliniat riscurile rămase și a reiterat pregătirea pentru întâlnirea cu echipele tehnice S&P la mijlocul lunii septembrie.