Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor, a avertizat vineri, 16 octombrie 2026, că bugetul pentru 2027 va trebui construit într-un context cu „mult mai multe presiuni și obligații restante” decât în 2026. Într-o postare pe Facebook, el a cerut continuarea reducerii deficitului și evitarea unor noi cheltuieli fără finanțare, legând aceste condiții de păstrarea încrederii creditorilor și de protejarea ratingului României.
Avertismentul vine în condițiile în care îmbunătățirea deficitului este însoțită de creșterea costului datoriei. Potrivit cifrelor prezentate de Nazare, statul a plătit dobânzi de 42,1 miliarde de lei în ianuarie–august 2026, cu 26,7% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. Ministrul subliniază că aceste plăți consumă resurse care ar putea finanța educația, sănătatea sau infrastructura.
De ce un deficit mai mic nu elimină presiunea datoriei
Nazare indică un deficit cash de 2,89% din produsul intern brut (PIB) în primele opt luni din 2026, față de 4,51% în intervalul similar din 2025. Diferența este de 1,62 puncte procentuale. În lei, reducerea deficitului este de aproape 27 de miliarde, potrivit ministrului.
Deficitul cash măsoară diferența dintre plățile efectuate și veniturile încasate de buget într-o anumită perioadă. Cât timp cheltuielile depășesc încasările, statul are în continuare nevoie de finanțare pentru a acoperi diferența, chiar dacă aceasta s-a micșorat față de anul anterior.
Datoria publică reprezintă obligațiile financiare acumulate, nu doar dezechilibrul dintr-un interval de câteva luni. La sfârșitul lui iulie 2026, aceasta ajunsese la aproximativ 1.205 miliarde de lei, echivalentul a circa 60% din PIB, afirmă Nazare. Un deficit mai mic nu șterge datoria existentă și nici obligația de a plăti dobânzile aferente.
Pentru întregul an 2026, Nazare indică drept obiectiv un deficit de 6,2% din PIB și estimează cheltuieli cu dobânzile apropiate de 3% din PIB.
Bugetul din 2027, între venituri temporare și cheltuieli permanente
Pentru anul următor, Nazare enumeră mai multe presiuni: încheierea granturilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), costul datoriei publice, așteptările sociale ridicate și necesarul de finanțare. Granturile sunt sumele nerambursabile, fără de care ministrul spune că va trebui construit bugetul din 2027.
El cere venituri estimate realist, priorități clare și cheltuieli pe care statul le poate susține. „Nu ne putem permite să repetăm greșeala de a transforma așteptările nerealiste în obligații bugetare permanente, fără resursele necesare pentru finanțarea lor”, spune Nazare. Condiția cerută pentru angajamentele care se repetă de la un an la altul este explicită: „O cheltuială permanentă trebuie să aibă o sursă permanentă de finanțare”.
Finanțarea prin PNRR are un calendar temporar, legat de Mecanismul european de redresare și reziliență. Potrivit unei informări a Comisiei Europene din 31 august 2026, termenul final pentru implementarea reformelor și investițiilor era 31 august. Statele aveau până la 30 septembrie pentru depunerea cererilor finale de plată, împreună cu documentele justificative, iar plățile Comisiei urmau să fie încheiate până la 31 decembrie 2026.
Riscul de rating și costul împrumuturilor
Ratingul suveran exprimă evaluarea unei agenții asupra capacității statului de a-și onora obligațiile financiare. Categoria numită uzual „junk” este cea nerecomandată investițiilor. Nazare prezintă menținerea României în afara acestei categorii drept un obiectiv esențial și descrie încrederea creditorilor externi ca pe un echilibru fragil.
Potrivit ministrului, prima evaluare din 2027 ar urma să fie cea a Fitch, în ianuarie. El avertizează însă că, în cazul unui „derapaj semnificativ”, oricare altă agenție ar putea reexamina imediat ratingul României, prin convocarea unui comitet ad-hoc, constituit special pentru această analiză.
Nazare avertizează că pierderea credibilității ar scumpi finanțarea, ar afecta investițiile și ar crește presiunea asupra cetățenilor și a costurilor zilnice. El leagă astfel reducerea deficitului de păstrarea încrederii celor care împrumută statul.
Investițiile și sprijinul pentru populație, în timpul ajustării
Nazare cere continuarea ajustării printr-o colectare mai bună a veniturilor și prioritizarea cheltuielilor, concomitent cu protejarea investițiilor care cresc productivitatea. Obiectivul declarat este reducerea deficitului fără blocaje și fără afectarea capacității de dezvoltare a economiei.
În privința sprijinului pentru populație și economie în fața șocurilor, ministrul leagă capacitatea statului de a susține salariile, serviciile publice și categoriile vulnerabile de sănătatea finanțelor publice. „Sprijinul trebuie să fie bine țintit, eficient și finanțat”, afirmă el.