Sorin Grindeanu, președintele Partidului Social Democrat (PSD), a cerut vineri, 30 octombrie, o a doua rectificare bugetară la jumătatea lui noiembrie și prezentarea obligațiilor rămase neachitate de stat. După adoptarea primei rectificări de către Guvernul Niculescu, liderul PSD solicită compararea deficitului calculat pe baza încasărilor și plăților efective cu cel înregistrat potrivit metodologiei europene.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat după ședința Guvernului o a doua rectificare până la finalul lunii noiembrie. El spune că ținta de deficit cash pentru 2026 rămâne la 6,2% din produsul intern brut (PIB). Grindeanu cere următoarea ajustare la jumătatea lunii, după publicarea prognozei Comisiei Europene și a rapoartelor Institutului Național de Statistică (INS).
Finanțare pentru pensii și spitale, concediile medicale rămân pentru următoarea rectificare
Prima rectificare modifică repartizarea banilor din bugetul pe anul în curs. Grindeanu spune că aceasta asigură necesarul pentru pensii până la sfârșitul anului și fonduri pentru medicamente, spitale, asistenți sociali, persoane cu dizabilități și protecția copilului. El anunță și începerea plății datoriilor către firmele românești, pentru ca banii să reintre în economie.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a explicat după ședință că finanțarea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a fost orientată cu prioritate către serviciile medicale, spitale și programele naționale de sănătate. Printre destinațiile enumerate sunt tratamentele pentru cancer, boli cardiovasculare și diabet, precum și medicamentele și dispozitivele medicale din aceste programe. Ministrul a invocat dificultățile din vară și toamnă, când, potrivit lui, pacienții căutau medicamente între spitale, iar unitățile medicale nu aveau suficiente resurse pentru comenzi și stocuri.
Pentru concediile medicale, Rogobete a anunțat că 4,7 miliarde de lei urmează să fie acoperite la a doua rectificare. Ministrul a spus că această împărțire a finanțării a fost convenită pentru a susține mai întâi serviciile medicale și funcționarea spitalelor.
Ce cere Grindeanu să fie făcut public
În mesajul publicat pe Facebook, Grindeanu solicită o situație care să arate ce s-a plătit, ce obligații au rămas neachitate și ce cheltuieli sunt deja recunoscute în contabilitatea europeană. El leagă inventarierea obligațiilor neachitate de pregătirea bugetului pentru 2027: punctul de plecare trebuie să cuprindă și plățile pe care statul le mai are de făcut.
Printre obligațiile pentru care cere clarificări se numără concediile medicale, rambursările de TVA, compensările la energie și lucrările de investiții. Liderul PSD spune că nu urmărește un conflict cu ministrul Finanțelor, căruia îi cere să prezinte toate restanțele.
Nazare a calificat solicitarea drept legitimă și a spus că Ministerul Finanțelor lucrează la un raport suplimentar, care va completa execuția bugetară publicată lunar. Inventarul ar urma să cuprindă obligații istorice și recente, astfel încât Guvernul să poată identifica soluțiile pentru acestea. Ministrul a anunțat prezentarea raportului „în cel mai scurt timp”.
De ce momentul plății schimbă imaginea deficitului
Deficitul apare atunci când cheltuielile depășesc veniturile într-o anumită perioadă. Diferența dintre cele două moduri de calcul privește inclusiv momentul înregistrării unei tranzacții: când se face plata sau când are loc activitatea economică.
În sistemul cash sunt urmărite încasările și plățile efective. O cheltuială încă neachitată nu apare ca ieșire de bani în perioada respectivă. Amânarea unor plăți poate, astfel, să reducă deficitul cash al perioadei, în timp ce obligațiile de achitat rămân.
Potrivit metodologiei Eurostat pentru finanțele publice, Sistemul european de conturi, cunoscut drept ESA 2010, înregistrează tranzacțiile când se desfășoară activitatea economică, nu când sunt plătiți banii. O cheltuială pentru un serviciu deja prestat poate fi, prin urmare, înregistrată în calculul european înainte ca statul să o achite.
Contează și natura operațiunii. Salariile, bunurile și serviciile cumpărate sau subvențiile afectează direct deficitul. Operațiuni financiare precum rambursarea sumei împrumutate nu îl afectează direct. Diferența dintre deficitul cash și cel ESA nu se obține, așadar, prin simpla adunare a tuturor obligațiilor neachitate la cifra cash.
Cum spune Nazare că au fost găsite fondurile
Nazare afirmă că prima ajustare a fost construită prin realocări și prioritizarea cheltuielilor, fără creșterea cheltuielilor totale. Potrivit ministrului, aproximativ patru miliarde de lei din cele cinci miliarde reținute la începutul anului au fost redistribuite după analiza execuției bugetare a instituțiilor, sănătatea fiind principala prioritate.
Ministrul leagă rectificarea și de accesul statului la împrumuturi. După ședință, el a anunțat un necesar de finanțare de 70 de miliarde de lei în următoarele opt săptămâni și a spus că ajustarea bugetului ar trebui să permită o nouă ieșire pe piețele internaționale pentru atragerea banilor.