Kelemen Hunor a respins miercuri, 28 octombrie, acuzațiile lui Sorin Grindeanu despre obligațiile financiare lăsate de Guvernul Bolojan. „Greaua moștenire e de la deficitul de 10%”, a susținut liderul Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR), care a exclus și sprijinul formațiunii pentru majorări de taxe.
În declarațiile făcute la Parlament, Kelemen a admis posibilitatea unor plăți restante, dar a precizat că nu avea acces la cifrele bugetare și aștepta prezentarea Guvernului în Parlament. „Mai mult nu pot să vă spun, că nu am cifre”, a spus el, exprimându-și încrederea în explicațiile oferite până atunci de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Liderul UDMR a legat restanțele de limitele mandatului unui executiv interimar. El a susținut că acesta nu putea face o rectificare bugetară și nu putea promova proiecte de lege sau ordonanțe de urgență pentru a rezolva problemele de finanțare.
„Sunt convins că au rămas anumite chestiuni neplătite. Când ești la guvernare, trebuie să rezolvi problema”, a declarat Kelemen.
Ce reproșează Grindeanu Guvernului Bolojan
Sorin Grindeanu, președintele Partidului Social Democrat (PSD), l-a acuzat pe fostul premier Ilie Bolojan, într-un mesaj publicat pe Facebook duminică, 25 octombrie, că austeritatea a afectat economia și veniturile populației fără să rezolve dezechilibrul bugetar.
Grindeanu a invocat „peste 30 de miliarde de lei în facturi neachitate, cheltuieli și obligații împinse în viitor”. Tot el a susținut că bugetul adoptat în aprilie se epuizase în octombrie. Suma invocată în acuzație cuprinde astfel atât facturi neplătite, cât și alte cheltuieli și obligații amânate.
Liderul PSD a mai afirmat că România avea cel mai mare deficit din Uniunea Europeană și a promis investiții și măsuri pentru relansarea economiei și protejarea nivelului de trai. „A sărăcit românii, dar n-a salvat bugetul”, a fost reproșul său la adresa fostului premier.
Kelemen a respins această interpretare a responsabilității politice. Întrebat despre explicația lui Grindeanu, a sugerat că discursul despre „greaua moștenire” ar putea pregăti populația pentru dificultăți: „Poate să fie un narativ politic, să pregătească terenul pentru perioada care urmează, pentru perioada dificilă, că bani mai mulți nu o să fie”.
Limitele interimatului și problema rectificării
O rectificare bugetară modifică veniturile și cheltuielile prevăzute pentru anul în curs, inclusiv repartizarea banilor între destinații. Imposibilitatea de a face această modificare este explicația invocată de Kelemen pentru existența unor obligații rămase neachitate.
Articolul 37 alineatul (3) din Codul administrativ limitează activitatea unui guvern cu mandatul încetat la actele necesare administrării treburilor publice, fără promovarea unor politici noi. Până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern, executivul nu poate emite ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nu poate iniția proiecte de lege.
Administrarea curentă continuă în aceste limite. Restricțiile legislative explică instrumentele de care este lipsit un executiv interimar; pentru situația concretă a restanțelor, Kelemen a spus că aștepta cifrele Guvernului.
UDMR refuză sprijinul pentru taxe mai mari
În aceeași intervenție, Kelemen a anunțat că UDMR nu va susține creșteri de taxe și impozite, invocând povara asupra contribuabililor: „Nu e nevoie, nu e acceptabil, nu există suportabilitate”.
El a explicat că Guvernul poate promova măsuri printr-un proiect de lege, prin angajarea răspunderii în Parlament sau printr-o ordonanță de urgență. În ultimul caz, a arătat Kelemen, parlamentarii sunt puși inițial în fața deciziei Executivului și pot modifica ulterior textul în Parlament.
„Nicio creștere de taxe și impozite nu va avea susținerea noastră. Atâta pot să vă spun astăzi”, a declarat liderul UDMR.
Premierul Luca Niculescu a spus, tot miercuri, că este urgentă rectificarea bugetară și că situația finanțelor țării trebuie cunoscută. El a afirmat că discută frecvent cu Sorin Grindeanu și că dialogul va continua. În privința veniturilor bugetare, premierul a declarat: „Nu este dorința nimănui de a crește taxe și de a avea impozite noi”.