Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a cerut luni, 26 octombrie 2026, prezentarea publică rapidă a situației finanțelor țării și a facturilor neachitate, precum și evaluarea, în fiecare minister, a lucrărilor efectuate, dar încă nefacturate. După ședința conducerii partidului, el a anunțat că PSD va verifica lunar implementarea măsurilor din programul de guvernare.
În aceeași zi, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a spus că a solicitat ministerelor clarificări despre investiții: ce s-a realizat, ce obligații de plată au rămas și ce proiecte au finanțare certă. Ministrul a legat aceste verificări de presiunile asupra bugetului și de riscul ca unele finanțări europene estimate să nu fie încasate integral.
Facturi neachitate și lucrări pentru care nu s-au emis încă facturi
Solicitarea lui Grindeanu privește atât facturile deja emise și neachitate, cât și lucrările executate pentru care facturile nu au fost încă emise. Pentru acestea din urmă, liderul PSD cere o evaluare la nivelul fiecărui minister, înaintea adoptării măsurilor de redresare.
„Trebuie să știm exact de unde plecăm și să știm exact care este această linie de start”, a spus Grindeanu după ședința Biroului Permanent Național al PSD.
El l-a indicat pe Alexandru Nazare drept ministrul care poate prezenta situația, invocând continuitatea acestuia la Ministerul Finanțelor. Cererea a fost însoțită de critica liderului PSD față de ceea ce numește „austeritate oarbă” și de un apel la cooperare pentru trecerea către dezvoltare.
Verificările lunare anunțate de PSD vor urmări stadiul implementării măsurilor din programul de guvernare. Grindeanu nu a indicat data primei evaluări sau criteriile după care vor fi măsurate rezultatele. El a spus că, din funcțiile de președinte al Camerei Deputaților și de lider al PSD, va coopera cu premierul și cu miniștrii dacă îi va fi solicitat acest lucru.
Ce arată comparația dintre deficitul cash și cel european
În susținerea cererii de prezentare a finanțelor publice, Grindeanu a invocat o diferență de aproximativ 30 de miliarde de lei între deficitul cash și cel calculat potrivit metodologiei europene ESA pentru primul semestru.
Deficitul cash urmărește încasările și plățile efectuate. În schimb, potrivit metodologiei explicate de Eurostat, Sistemul european de conturi (ESA) înregistrează tranzacțiile atunci când are loc activitatea economică, nu atunci când sunt plătiți banii. O lucrare și plata ei se pot regăsi, astfel, în perioade diferite, cu efect asupra deficitului raportat.
Contează și instituțiile incluse în calcul, precum și natura operațiunilor. Din aceste motive, diferența dintre cei doi indicatori nu poate fi echivalată automat cu totalul facturilor restante. Valoarea facturilor neachitate și a lucrărilor încă nefacturate se stabilește din evidențele obligațiilor respective.
Nazare verifică ce investiții pot fi terminate și din ce bani
Evaluarea descrisă de Nazare urmărește realizările efective, obligațiile de plată rămase, posibilitatea de a termina proiectele în condiții realiste și existența unor surse certe de finanțare. Potrivit ministrului, aceste informații sunt necesare înaintea unor noi decizii bugetare: contractele semnate, alocările prevăzute și sumele estimate nu echivalează cu investiții finalizate sau bani disponibili.
Explicația privește inclusiv Planul național de redresare și reziliență (PNRR), prin care România primește finanțare europeană pentru reforme și investiții. Nazare spune că proiecția bugetară pentru 2026 a fost construită presupunând încasarea integrală a finanțărilor PNRR programate pentru acest an. Dacă anumite sume nu sunt validate, presiunea asupra bugetului național poate crește, în funcție de cheltuielile deja făcute și de obligațiile contractuale asumate.
În cazul granturilor, adică al finanțărilor nerambursabile, neîncasarea sumelor aferente ultimelor cereri de plată ar lăsa bugetul cu venituri mai mici față de cheltuielile deja efectuate, a explicat ministrul. Verificarea proiectelor trebuie să clarifice, așadar, atât costurile rămase, cât și resursele pe care statul se poate baza.
Datele prezentate de Ministerul Finanțelor pentru ianuarie–septembrie 2026 indică un deficit bugetar de 78,3 miliarde de lei, reprezentând 3,81% din produsul intern brut (PIB). În aceeași perioadă din 2025, deficitul era de 102,47 miliarde de lei, respectiv 5,31% din PIB. Ponderea s-a redus cu 1,5 puncte procentuale. Aceste cifre acoperă nouă luni, o perioadă diferită de primul semestru invocat de Grindeanu.
Investițiile publice au ajuns, potrivit acelorași date, la 107,77 miliarde de lei, cu 25,15 miliarde peste nivelul din primele nouă luni ale anului trecut. Nazare susține că reducerea deficitului trebuie continuată fără sacrificarea investițiilor care susțin dezvoltarea pe termen lung.
Ministrul a indicat însă și costurile care restrâng resursele pentru alte priorități publice. Dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, cu 10,69 miliarde mai mult decât în perioada comparabilă din 2025.
Printre celelalte presiuni asupra bugetului, Nazare a enumerat nevoile de finanțare din sănătate, solicitările de decontare pentru schemele de compensare a energiei și angajamentele pentru investiții care depășesc sumele ce pot fi asigurate pentru plăți. Aceste obligații trebuie luate în calcul atât la rectificarea bugetară, cât și la construirea bugetului pentru 2027, alături de veniturile estimate și de reducerea deficitului convenită cu Comisia Europeană, a spus ministrul.