Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a cerut vineri, 30 octombrie 2026, ca rezultatele bugetare trimestriale provizorii să fie interpretate în contextul întregului an. La briefingul de la Guvern, el a invocat concentrarea investițiilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în trimestrele al doilea și al treilea și a avertizat că încrederea finanțatorilor în cifrele României influențează costul împrumuturilor statului.
„Nu putem compara ţinte trimestriale provizorii modificabile cu ţinte anuale definitive”, a spus Nazare. Ministrul a recunoscut totodată importanța indicatorilor trimestriali și a precizat că nu dorește să le minimizeze relevanța.
Ce arată deficitul din trimestrul al doilea
Potrivit datelor trimestriale publicate de Eurostat la 21 octombrie, deficitul administrațiilor publice din România, ajustat sezonier și calendaristic, a ajuns la 9,2% din PIB-ul trimestrial în T2 2026. În primul trimestru fusese de 5,5%, iar în trimestrul al doilea din 2025, de 7,7%. Datele pentru primele două trimestre din 2026 sunt marcate drept provizorii.
Pe această bază comparabilă, deficitul s-a mărit cu 3,7 puncte procentuale față de trimestrul precedent și cu 1,5 puncte procentuale față de aceeași perioadă din 2025. Indicatorul măsoară dezechilibrul din trimestrul respectiv, raportat la economia acelei perioade; rezultatul întregului an depinde și de evoluția celorlalte trimestre.
Ajustarea sezonieră și calendaristică ține seama de tiparele recurente ale veniturilor și cheltuielilor și de efectele calendarului, pentru a facilita comparațiile între trimestre. Eurostat publică separat seria neajustată: pentru România, aceasta indică un deficit de 7,8% din PIB-ul trimestrial în T2 2026 și de 7,4% în T1. Comparațiile trebuie făcute în interiorul aceleiași serii.
Raportările trimestriale și anuale europene folosesc conceptele Sistemului european de conturi, cunoscut drept ESA 2010. Diferențele dintre rezultate țin de perioada acoperită, de ajustarea sezonieră și de actualizarea datelor. Eurostat precizează că rezultatele trimestriale neajustate sunt consecvente cu cele anuale, cu excepția diferențelor provenite din actualizări.
Pentru întregul an 2025, publicarea anuală Eurostat din 21 octombrie indică un deficit al României de 7,8% din PIB, după 9,2% în 2024. România a avut astfel cel mai mare deficit anual din Uniunea Europeană în 2025. Indicatorul acoperă întregul sector al administrațiilor publice, inclusiv administrația centrală, autoritățile locale și fondurile de securitate socială.
Investițiile PNRR și calendarul rezultatului anual
Nazare a descris bugetul din 2026 drept atipic: potrivit explicației sale, investițiile au fost concentrate în trimestrele II și III, pentru a efectua cât mai multe cheltuieli PNRR până la 31 august. El a comparat acest calendar cu cel din 2025, când, spune ministrul, investițiile fuseseră concentrate în trimestrul al patrulea. Nazare pune evoluția diferită a indicatorilor ESA pe parcursul anului pe seama acestei distribuții a cheltuielilor.
Amploarea investițiilor apare în cifrele prezentate de ministru într-o postare pe Facebook din 26 octombrie. Pentru ianuarie–septembrie 2026, el a anunțat investiții publice de 107,77 miliarde de lei, cu 25,15 miliarde peste aceeași perioadă din 2025. Potrivit acestuia, sursele europene au finanțat peste 70% din investițiile publice din acest interval.
În aceeași postare, Nazare a indicat un deficit cash de 78,3 miliarde de lei, echivalent cu 3,81% din PIB, după nouă luni din 2026. Pentru ianuarie–septembrie 2025, valorile prezentate sunt de 102,47 miliarde de lei și 5,31% din PIB. Reducerea în lei este de 24,17 miliarde.
Execuția cash cumulează încasările și plățile efective din nouă luni. Indicatorul Eurostat de 9,2% privește un singur trimestru, folosește metodologia ESA și este ajustat sezonier și calendaristic. Diferența dintre aceste două valori nu măsoară direct o creștere sau o reducere a deficitului: diferă atât perioada, cât și modul de calcul.
Finanțarea proiectelor depinde și de încasarea banilor europeni. La 26 octombrie, Nazare spunea că România primise 13,27 miliarde de euro prin PNRR și mai avea de primit 6,43 miliarde de euro aferente cererilor de plată nr. 5 și nr. 6, condiționate de validarea jaloanelor și țintelor de către Comisia Europeană.
Potrivit ministrului, bugetul pentru 2026 a fost construit presupunând încasarea integrală a finanțărilor PNRR programate pentru acest an. Pentru componenta de granturi, neîncasarea sumelor aferente unor cheltuieli deja efectuate ar lăsa un minus de venituri, cu impact asupra deficitului. Nazare a cerut ministerelor să stabilească ce lucrări au fost realizate, ce obligații de plată au rămas și ce proiecte pot fi finalizate cu surse certe de finanțare.
Pentru rezultatul întregului an 2026, Nazare a indicat următorul calendar: deficitul anual cash va fi cunoscut pe 25 ianuarie 2027, iar rezultatul pe metodologia ESA va fi publicat în aprilie, apoi în octombrie 2027. Ministrul a descris rezultatul din octombrie drept „definitiv”.
Raportările anuale pot fi însă revizuite ulterior. Comunicarea Eurostat din octombrie 2026 cuprinde datele celei de-a doua notificări din acel an și trimite explicit la modificările față de notificarea din aprilie. Distincția dintre date provizorii și date anuale trebuie păstrată împreună cu posibilitatea actualizării ambelor serii.
De ce contează costul împrumuturilor
La briefingul din 30 octombrie, Nazare a subliniat că finanțatorii și evaluatorii internaționali citesc documentele Ministerului Finanțelor ca poziții ale României. În explicația sa, credibilitatea transmisă prin aceste cifre se reflectă în condițiile în care statul se împrumută și, mai departe, în banii disponibili pentru servicii publice și investiții.
Ministrul a invocat importanța unei diferențe de 40–60 de puncte de bază. Un punct de bază reprezintă 0,01 puncte procentuale, astfel că intervalul înseamnă 0,40–0,60 puncte procentuale de dobândă. Efectul în lei depinde de suma împrumutată, de durata finanțării și de condițiile împrumutului.
Nazare a afirmat că dobânzile depășesc 3% din PIB și a susținut că finanțarea mai ieftină ar lăsa resurse suplimentare pentru școli, infrastructură și spitale. Separat, în postarea din 26 octombrie, el a anunțat că dobânzile plătite în ianuarie–septembrie 2026 au ajuns la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde peste aceeași perioadă din 2025.