Bugetul pentru 2027 va cere prioritizarea proiectelor și identificarea unor venituri sigure pentru cheltuielile noi, spune ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Într-o postare pe Facebook din 26 octombrie 2026, el invocă obligațiile deja asumate de stat: plăți scadente în acest an, nevoi din sănătate, decontări pentru compensarea energiei și contracte de investiții în derulare.
„2027 este un an-cheie al ajustării fiscale, nu un an al creșterilor spectaculoase de bugete. Bugetele se vor construi pornind de la ceea ce putem finanța, nu de la ceea ce ne-am dori să cheltuim.”
Pentru rectificarea bugetului din 2026 și pregătirea celui din 2027, Nazare cere corelarea veniturilor estimate realist cu obligațiile de finanțat. În această evaluare include cheltuielile permanente, solicitările de indexări, investițiile aflate în lucru și angajamentele pentru apărare. Acestea trebuie încadrate în traiectoria de reducere a deficitului convenită cu Comisia Europeană.
Obligațiile existente limitează banii pentru angajamente noi
Una dintre presiunile concrete indicate de ministru este suma de peste 13 miliarde de lei aferentă unor titluri executorii scadente în 2026 — acte care permit executarea obligațiilor de plată. Separat, el menționează nevoile de finanțare ale sistemului de sănătate și solicitările de decontare pentru schemele de compensare a energiei.
Aceste obligații au cauze, termene și stadii diferite, precizează Nazare. Pentru pregătirea bugetelor viitoare, el cere evaluarea efectelor în timp ale deciziilor deja luate: pe lângă cheltuielile curente, statul trebuie să țină cont de angajamente ale căror plăți se întind pe mai mulți ani.
Condiția formulată de ministru pentru noile cheltuieli este „nicio cheltuială permanentă fără o sursă permanentă de finanțare”. O obligație care se repetă are nevoie de venituri care să susțină și plățile viitoare. Evaluarea unui program trebuie astfel să includă atât costul introducerii lui, cât și sumele necesare pentru continuare.
Nazare susținea aceeași abordare într-o postare din 16 octombrie, când cerea protejarea investițiilor care cresc productivitatea. Pentru persoanele vulnerabile, el susținea un sprijin bine țintit și finanțat, legând capacitatea statului de a acorda ajutoare de resursele pe care le poate asigura durabil.
Cum cere să fie evaluate investițiile
În cazul programelor de investiții, ministrul semnalează angajamente asumate peste creditele bugetare care pot fi asigurate în limitele reducerii deficitului. Creditele bugetare sunt sumele aprobate pentru efectuarea plăților. Un contract semnat generează obligații, iar pentru onorarea lor trebuie asigurată finanțarea.
Nazare spune că a solicitat ministerelor situația lucrărilor efectiv realizate, a obligațiilor rămase de plată, a proiectelor care pot fi finalizate în condiții realiste și a surselor certe de bani. Evaluarea trebuie să pună împreună progresul lucrărilor și finanțarea disponibilă: contractele, alocările și estimările nu echivalează cu investiții terminate sau cu bani încasați.
Pentru fiecare angajament nou, ministrul cere evaluarea beneficiilor economice și sociale, împreună cu costurile pe termen scurt și lung. Ritmul finanțării proiectelor trebuie stabilit în funcție de aceste priorități și de resurse, iar cheltuielile suplimentare trebuie analizate și prin efectul asupra deficitului și datoriei publice.
De ce contează încasarea banilor PNRR
O altă presiune privește închiderea bugetului din 2026. Potrivit lui Nazare, acesta a fost construit presupunând atragerea integrală a finanțărilor programate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Încasarea lor contează pentru acoperirea cheltuielilor făcute și a obligațiilor contractuale asumate.
La 26 octombrie, ministrul indica 13,27 miliarde de euro încasate prin PNRR și alte 6,43 miliarde de euro de primit prin cererile de plată 5 și 6. El condiționa încasarea finanțărilor de validarea Comisiei Europene pentru jaloanele și țintele îndeplinite, adică etapele și rezultatele convenite în plan.
Pentru componenta de granturi, care reprezintă finanțare nerambursabilă, riscul descris este direct: dacă statul a făcut deja cheltuielile, dar veniturile europene prevăzute nu sunt încasate, diferența dintre cheltuieli și venituri crește. Nazare cere ca această posibilitate să fie luată în calcul la finalul anului, în funcție de sumele validate și de cheltuielile deja efectuate.
Deficit mai mic, dar dobânzi mai mari
Avertismentul însoțește datele prezentate de ministru pentru ianuarie–septembrie 2026: un deficit cash de 78,3 miliarde de lei, echivalentul a 3,81% din produsul intern brut (PIB), față de 102,47 miliarde de lei și 5,31% din PIB în aceeași perioadă din 2025. Indicatorul urmărește încasările și plățile efective cumulate din cele nouă luni.
Veniturile au crescut cu 11,9%, până la 522,69 miliarde de lei, iar cheltuielile cu 5,5%, potrivit cifrelor publicate de Nazare. Sunt creșteri nominale, fără eliminarea efectului scumpirilor. Avansul mai rapid al veniturilor a micșorat diferența față de cheltuieli, în timp ce investițiile publice au ajuns la 107,77 miliarde de lei, cu 25,15 miliarde peste primele nouă luni din 2025.
În aceeași perioadă, dobânzile plătite au urcat la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde peste nivelul din ianuarie–septembrie 2025, arată ministrul. Acestea reprezintă costul datoriei, separat de rambursarea sumelor împrumutate. Plata dobânzilor consumă resurse bugetare care ar putea fi folosite pentru servicii publice sau investiții.