Medicul Virgiliu Stroescu a reluat, într-o serie de recomandări despre prevenția cancerului prin alimentație, ideea că „trebuie să transformăm corpul într-un mediu în care boala să nu poată supraviețui” și pune accent pe consumul de „alimente vii”, bogate în enzime și fitonutrienți. El promovează un model alimentar cu preponderență vegetariană integrală și sugerează reducerea sau eliminarea produselor de origine animală.
Recomandările vin într-un context în care publicul caută tot mai des răspunsuri practice la întrebarea „ce pot face concret în farfurie?”, dar ele nu înlocuiesc consultațiile medicale sau investigațiile atunci când apar semne sau simptome care îngrijorează.
Cele 6 alimente (și grupe alimentare) recomandate de Virgiliu Stroescu
În materialul citat, dr. Virgiliu Stroescu descrie cruciferele drept „artileria grea” împotriva celulelor maligne, susținând că acestea conțin glucozinolați care pot susține procesele de detoxifiere hepatică și ar putea contribui la reducerea multiplicării celulare. Exemplele menționate sunt broccoli, varza (în special varza roșie), conopida, kale şi ridichile.
A doua recomandare vizează usturoiul şi ceapa, pe care medicul le numește „antibioticele şi citostaticele naturale” ale grădinii. Argumentul invocat este prezența compușilor organo-sulfurați, despre care se spune că pot susține anumite mecanisme imunologice şi, în experimente, pot favoriza apoptoza (moartea programată) a celulelor tumorale.
Pe listă apar şi fructele de pădure, descrise ca „campioane” la antioxidanți (antocianine şi acid elagic) şi asociate cu protecţia ADN faţă de stresul oxidativ, fenomen menţionat frecvent drept unul dintre factorii care pot contribui la apariţia mutaţiilor. Exemplele enumerate de autor: afine, mure, zmeură şi căpşuni.
O altă recomandare o reprezintă seminţele de in şi de dovleac, prezentate ca surse de lignani şi acizi graşi omega‑3. Lignanii sunt descrişi ca fitoestrogeni care, teoretic, pot influenţa echilibrul hormonal şi ar putea fi utili în prevenţia unor cancere sensibile la hormoni, cum sunt cele de sân sau de prostată, deşi efectele clinice depind de context şi de doze.
În aceeaşi logică a alimentelor bogate în fibre, dr. Stroescu recomandă leguminoasele (linte, năut, fasole, bob), menţionând aportul de fibre şi acid folic. Fibrele sunt importante pentru sănătatea colonului deoarece pot favoriza tranzitul intestinal şi pot reduce timpul de contact al unor substanţe potenţial dăunătoare cu mucoasa intestinală.
A şasea recomandare este consumul de roşii gătite, indicate ca sursă principală de licopen. Medicul subliniază că licopenul devine, în anumite condiţii, mai biodisponibil atunci când roşiile sunt gătite uşor şi în combinaţie cu o sursă de grăsime sănătoasă, de exemplu puţin ulei de măsline.
Ce spun ghidurile mari despre prevenţia prin dietă: accent pe „model alimentar”, nu pe un aliment‑minune
Într‑o actualizare a recomandărilor privind dietă şi activitate fizică pentru prevenţia cancerului, American Cancer Society subliniază că dovezile susţin mai degrabă ideea de „modele alimentare sănătoase” asociate cu un risc mai scăzut de anumite cancere (în special colorectal şi de sân), decât ideea că un singur aliment sau un singur grup alimentar ar putea oferi o reducere semnificativă şi garantată a riscului.
Recomandările pun accent pe reducerea consumului de carne roşie şi procesată, băuturi îndulcite cu zahăr, alimente foarte procesate şi alcool, şi pe o alimentaţie variată, bogată în legume, fructe întregi, leguminoase şi cereale integrale. Ghidul menţionează şi beneficiile activităţii fizice la nivel recomandat: aproximativ 150–300 de minute de intensitate moderată pe săptămână sau echivalentul acesteia.
World Cancer Research Fund / American Institute for Cancer Research publică, la rândul lor, rapoarte de sinteză (inclusiv „Third Expert Report”) dedicate relaţiei dintre dietă şi cancer, care pot fi consultate pentru analiza detaliată a dovezilor.
Unde există dovezi punctuale în literatura ştiinţifică (dar cu limite)
Pentru unele dintre alimentele invocate de dr. Stroescu există metaanalize şi review‑uri. De exemplu, o meta‑analiză publicată în 2025 în BMC Gastroenterology a găsit o asociere inversă între consumul de legume crucifere şi riscul de cancer de colon (OR 0,8; interval 95%: 0,72–0,90), însă autorii atenţionează asupra limitărilor metodologice, a heterogenităţii studiilor şi a posibilelor factori de confuzie.
În cazul usturoiului, o meta‑analiză mai veche (2000, American Journal of Clinical Nutrition) a raportat o asociere între un aport mai mare de usturoi (crud şi/sau gătit) şi un risc redus de cancer colorectal (RR 0,69; 95% CI: 0,55–0,89) şi de stomac (RR 0,53; 95% CI: 0,31–0,92), dar şi acea lucrare semnalează limite precum variaţii între studii, estimarea dozelor şi posibilul bias de publicare.
