România vrea să își întărească, până în 2027, capacitățile de supraveghere și detectare în Marea Neagră, pentru a proteja proiectul offshore de gaze aflat în dezvoltare și alte infrastructuri strategice, a declarat Radu Burnete, consilierul economic al președintelui Nicușor Dan. Pe măsură ce proiectul Neptun Deep se apropie de momentul „primului gaz”, tema unei monitorizări mai bune capătă greutate: ține de securitatea zonei maritime, de finanțarea europeană disponibilă și de calendarul investiției. În același timp, rămân de clarificat pașii concreți și instituțiile care vor duce implementarea până la termenul menționat.
Ce a spus Radu Burnete despre noile capabilități în Marea Neagră
Radu Burnete a declarat că România „trebuie să investească în capacităţi avansate de detectare”, enumerând radare, drone și senzori, cu obiectivul de a înțelege „mult mai bine” ce se întâmplă în larg. Potrivit acestuia, implementarea acestor capabilități este o prioritate și ar trebui pusă în aplicare până în 2027.
În declarațiile sale, Burnete leagă aceste nevoi de situația de securitate din regiune: România are o frontieră terestră de circa 650 km cu Ucraina și, în ultimii doi ani, a consemnat încălcări repetate ale spațiului aerian de către drone rusești, precum și apariția unor mine plutitoare în Marea Neagră, pe rute comerciale și energetice considerate cheie.
Legătura cu Neptun Deep și calendarul „primului gaz”
Neptun Deep este proiectul offshore de gaze deținut în comun de OMV Petrom și Romgaz. Conform comunicatului OMV Petrom, în martie 2025 a început forajul primului puț de producție din proiect, în câmpul Pelican South, iar conceptul de dezvoltare include zece sonde de producție (patru în Pelican South și șase în Domino).
Același comunicat menționează că proiectul avansează conform planului, cu estimarea că primele livrări de gaze vor avea loc în 2027. La atingerea platoului de producție, Neptun Deep ar urma să contribuie cu aproximativ 8 miliarde de metri cubi anual la producția de gaze a României.
În declarația făcută publică de consilier, Burnete afirmă că proiectul în dezvoltare ar transforma România într-un exportator net de gaze și că primele livrări sunt așteptate în 2027.
Finanțarea: ce apare despre SAFE și sumele menționate pentru România
Potrivit lui Burnete, o parte din capabilitățile de detectare ar urma să fie finanțate prin inițiativa europeană SAFE. În același material, acesta afirmă că România va putea accesa 16,6 miliarde de euro în cadrul SAFE în intervalul 2026–2030.
Comisia Europeană a anunțat, la rândul ei, că a aprobat o primă serie de planuri naționale de investiții în apărare pentru opt state membre, între care și România, și că pentru România este menționată o alocare tentativă de aproximativ 16,68 miliarde de euro. Urmează ca Consiliul să adopte deciziile de punere în aplicare; după semnarea acordurilor de împrumut, primele plăți sunt estimate pentru martie 2026. Această succesiune de pași – evaluare, decizie a Consiliului, semnarea contractelor și deblocarea plăților – rămâne în cursul calendarului european stabilit pentru programul SAFE.
Ce spune consilierul prezidențial despre industria de apărare și economie
Burnete a mai spus că, potrivit condițiilor asociate finanțării, unele elemente din ceea ce cumpără fiecare stat membru ar urma să fie fabricate în țara respectivă, iar guvernul ar urmări ca România să poată exporta o parte din ceea ce produce.
În același context, el a declarat că cheltuielile SAFE ar contribui la revitalizarea industriei de apărare, descrisă ca fiind în dificultate, și la stimularea economiei, inclusiv prin redirecționarea unei părți din producție către producătorii de automobile aflați în dificultate. Burnete a mai afirmat că se așteaptă ca creșterea economică să se accelereze începând cu 2027, susținută de cheltuielile de apărare, gazul offshore și eforturile guvernului de a reduce deficitul bugetar.
