Vicepremierul Oana Gheorghiu a anunţat că Guvernul pregăteşte lansarea unei platforme prin care cetăţenii, mediul de afaceri şi funcţionarii publici vor putea semnala blocajele birocratice din relaţia cu statul, iar inteligenţa artificială va fi folosită pentru centralizarea sesizărilor şi direcţionarea acestora către instituţiile responsabile. Miza, a explicat vicepremierul, este identificarea rapidă a celor mai frecvente şi cu cel mai mare impact probleme, astfel încât administraţia să poată interveni fie prin corecţii de procedură, fie prin măsuri care să uniformizeze aplicarea legislaţiei.
Proiectul este, potrivit vicepremierului, încă în lucru, iar echipa guvernamentală îşi propune o lansare „în următoarele săptămâni”. Deocamdată nu sunt făcute publice detalii esenţiale: adresa platformei, instituţia care o va administra, responsabilităţile exacte privind monitorizarea sesizărilor şi mecanismele prin care utilizatorii vor primi răspunsuri oficiale.
Cum ar urma să funcţioneze platforma şi ce promite vicepremierul
Conform declaraţiilor făcute la Euronews România, utilizatorii vor putea descrie problema într-o interfaţă „foarte prietenoasă” şi vor selecta dintr-o listă instituţia vizată. Ulterior, după antrenarea unui sistem de inteligenţă artificială pentru clasificarea automată a sesizărilor, platforma ar urma să trimită sesizările către instituţiile competente şi să emită un număr de urmărire (tracking number), astfel încât utilizatorii să poată vedea parcursul reclamaţiei.
Vicepremierul a subliniat că platforma nu este destinată discuţiilor despre taxe, ci identificării punctuale a blocajelor birocratice din interacţiunea cu statul. Obiectivul declarat este generarea unei liste cu „primele zece” probleme considerate cele mai stringente şi cu impact larg, pentru a evalua câte dintre ele pot fi rezolvate rapid şi pentru a prioritiza măsurile ce necesită intervenţii mai ample sau consultări cu autorităţile locale şi ministerele implicate.
„Aplicarea neuniformă a legii”: ce tip de probleme vrea să scoată la suprafață
Ca exemplu de problemă pe care platforma ar putea să o evidenţieze, vicepremierul a menţionat situaţii în care instituţii din oraşe diferite cer seturi diferite de documente pentru aceeaşi procedură — un semn al aplicării neuniforme a legislaţiei. Agregarea sesizărilor, spune ea, ar putea evidenţia astfel de discrepanţe şi ar oferi argumente pentru măsuri de uniformizare a practicilor administrative.
Gheorghiu a folosit expresia „mapare a absurdului” pentru a descrie obiectivul de a scoate în evidenţă acele proceduri sau cerinţe care par inutile sau disproporţionate în raport cu scopul lor, cu scopul practic de a le elimina sau simplifica în beneficiul cetăţeanului.
De ce sunt vizați și funcționarii publici
Un element distinct al proiectului este includerea funcţionarilor publici între cei care pot semnala probleme. Vicepremierul a explicat că angajaţii din administraţie „văd cele mai multe probleme din sistem” şi că, în opinia ei, nu au fost suficient consultaţi până acum. Punând în paralel sesizările venite din exterior cu observaţiile din interiorul sistemului, autorii proiectului speră să identifice soluţii practice, unele dintre ele posibile doar dacă sunt cunoscute simultan ambele perspective.
