Un studiu recent arată că 85% dintre români au declarat că, în ultima lună, au avut cel puțin o noapte albă din cauza problemelor financiare.
În același set de date, 75% dintre respondenți au afirmat că grijile legate de bani le-au afectat sănătatea mintală, iar 15% au spus că stresul financiar le afectează viața de familie.
Datele indică o diferență de impact în funcție de gen: femeile sunt raportate ca fiind mai afectate de presiunea financiară, aproape jumătate declarând că stresul financiar le influențează puternic viața.
În același sondaj, 38% dintre respondenți s-au declarat în siguranță din punct de vedere financiar pentru următoarele 12 luni; în grupa de vârstă peste 55 de ani, proporția a fost de 28%.
Ce măsoară, de fapt, cifrele din studiu
Procentele reflectă răspunsuri auto-raportate ale persoanelor intervievate, referitoare la experiențe trăite în intervalul „ultima lună”.
Indicatorul de „siguranță financiară pentru următoarele 12 luni” măsoară încrederea respondenților în capacitatea de a-și acoperi cheltuielile în perioada următoare; nivelul raportat scade odată cu vârsta, conform rezultatelor citate.
Legătura dintre presiunea financiară și sănătate, descrisă în literatura științifică
O revizuire sistematică definește presiunea financiară ca dificultatea de a face față cheltuielilor sau lipsa banilor pentru nevoi de bază și arată că, indiferent de metodă, această presiune este asociată cu rezultate mai slabe de sănătate mintală și fizică, precum și cu indicatori biologici și funcționali defavorabili.
Autorii revizuirii arată că, în literatura analizată, presiunea financiară a fost măsurată frecvent prin întrebări despre lipsa banilor pentru nevoi de bază și/sau dificultatea de a „ajunge cu banii”, iar mai rar prin elemente precum îngrijorarea față de bani sau anticiparea unei presiuni viitoare.
Revizuirea menționează recomandări de sănătate publică pentru includerea unui screening simplu al presiunii financiare în interacțiunile medicale, de exemplu întrebarea privind dificultatea de a plăti „lucrurile de bază” (hrană, locuință, îngrijire medicală, încălzire).
Datorii, somn și utilizarea medicației pentru somn: ce arată un studiu european
Un studiu a analizat asocierea dintre supraîndatorare și problemele de somn, folosind date din Germania: un eșantion de persoane supraîndatorate, recrutat din centre de consiliere pentru datorii, a fost comparat cu un eșantion reprezentativ național.
Rezultatele au indicat o prevalență mai mare a problemelor de somn și a utilizării medicației pentru somn în rândul persoanelor supraîndatorate. După ajustări pentru factori socio-economici și de sănătate, supraîndatorarea a fost asociată cu un risc crescut pentru dificultăți la adormire (aOR 1,79; interval de încredere 95%: 1,45-2,21), dificultăți de menținere a somnului (aOR 1,45; 95%: 1,17-1,80) și utilizarea medicației pentru somn (aOR 3,94; 95%: 2,96-5,24).
Aceste rezultate oferă un cadru de context pentru ideea că presiunea economică persistentă poate contribui la perturbarea somnului, chiar și după luarea în calcul a altor factori.
Stresul financiar și riscul cardiovascular: date și explicații medicale
Un studiu care a inclus peste 280.000 de participanți a găsit asocieri între stresul legat de plata chiriei, a ratelor sau a datoriilor și semne de îmbătrânire cardiovasculară mai rapidă, chiar și după controlul pentru factorii medicali clasici.
Medicul Leana Wen explică că stresul cronic poate accelera modificări structurale și funcționale ale sistemului cardiovascular; printre mecanisme sunt menționați hormonii stresului (cortizol, adrenalină) și efectele lor asupra tensiunii arteriale, ritmului cardiac, inflamației și metabolismului.
O meta-analiză din 2023, bazată pe șapte studii, a arătat o asociere între stresul financiar și un risc crescut cu aproximativ 19% de boală coronariană sau evenimente cardiace majore.
