Președintele României, Nicușor Dan, și președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, au semnat joi, 12 martie 2026, la Palatul Cotroceni, trei documente: parteneriatul strategic România–Ucraina și două acorduri privind cooperarea în domeniul energiei și coproducția de armament.
Documentele prevăd extinderea cooperării bilaterale pe mai multe direcții, inclusiv în plan politic, în domeniul apărării și securității, în economie, energie și infrastructură, precum și în domeniile mediului, culturii și educației.
Întâlnirea a avut loc în cadrul vizitei oficiale efectuate în România de președintele Ucrainei, anunțată anterior de Administrația Prezidențială a României.
Ce prevede parteneriatul strategic România–Ucraina
În declarația comună privind stabilirea parteneriatului strategic, România și Ucraina își asumă creșterea cooperării în domeniul politic, al apărării și securității, al economiei, energiei și infrastructurii, precum și în domeniile mediului, culturii și educației.
Documentul include angajamentul comun de a lucra în cadrul eforturilor internaționale pentru o „pace justă și durabilă” pentru Ucraina, pentru tragerea la răspundere a celor responsabili pentru crimele de război comise de Rusia și pentru obținerea de compensații de la Rusia ca urmare a agresiunii.
Cele două state se angajează să protejeze drepturile minorității române din Ucraina și ale minorității ucrainene din România, iar România își reafirmă sprijinul pentru continuarea procesului de reforme din Ucraina.
La nivel instituțional, parteneriatul prevede lansarea unei Comisii Strategice la nivel înalt, organizarea anuală a unor ședințe de guvern comune și consultări periodice la nivel parlamentar și la nivelul miniștrilor de externe.
Apărare, securitate și obiective euro-atlantice
În domeniul securității și apărării, România și Ucraina își asumă cooperarea „pe baza convingerii ferme că viitorul Ucrainei este în NATO”, iar România se angajează să susțină și să promoveze în rândul aliaților procesul de aderare al Ucrainei la NATO, în momentul în care aceasta va îndeplini condițiile necesare.
Parteneriatul include consolidarea cooperării în securitate cibernetică și în combaterea dezinformării, precum și schimburi de expertiză în domenii precum combaterea criminalității organizate, securitatea frontierelor și lupta împotriva traficului de arme și persoane.
România se angajează să sprijine alinierea legislației ucrainene la acquis-ul Uniunii Europene în domeniul protecției infrastructurii critice, iar declarația comună menționează și sprijinul pentru integrarea europeană a Ucrainei.
Documentul identifică, de asemenea, direcții de cooperare în securitatea regională, transporturi, energie, comerț și tranzit de mărfuri, agricultură, mediul de afaceri, legislație și protecția mediului.
Producție comună de armament în România
Într-un acord separat, România și Ucraina au convenit să dezvolte capacități de producție pe teritoriul României pentru sisteme de apărare destinate Ucrainei, în contextul agresiunii ruse și al necesității consolidării capacităților ucrainene de apărare.
Documentul prevede întărirea cooperării între industriile de apărare ale celor două state, pentru a facilita coproducția de sisteme și capabilități de apărare pe teritoriul României și pentru a valorifica experiența ucraineană în domeniu.
Conform acordului, majoritatea producției va acoperi necesitățile armatei ucrainene și ale armatei române, iar România se angajează să ofere sprijin, inclusiv de natură financiară; Ucraina va contribui cu tehnologia necesară pentru producția de echipament defensiv.
Administrația Prezidențială a anunțat anterior că discuțiile la nivel înalt urmau să includă cooperarea în industriile de apărare și dezvoltarea proiectelor de conectivitate transfrontalieră.
Cooperare în energie și proiecte de interconectare
În domeniul energetic, Nicușor Dan și Volodîmîr Zelenski au semnat un acord-cadru de cooperare în sectorul energetic, în contextul consecințelor agresiunii ruse asupra infrastructurii energetice ucrainene.
Documentul prevede cooperare pentru creșterea posibilităților de export și import de energie electrică, inclusiv prin construirea unei linii aeriene de 400 kV între Cernăuți (Ucraina) și Suceava (România) și prin punerea în funcțiune a unei linii aeriene de 110 kV între Porubne (Ucraina) și Siret (România).
Acordul menționează, de asemenea, dezvoltarea capacității Coridorului vertical de gaze, care leagă Grecia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina, în vederea diversificării rutelor de aprovizionare cu gaze către Europa și identificării unor soluții pe termen lung pentru reducerea tarifelor de transport.
Totodată, părțile vor explora folosirea instalațiilor subterane de stocare a gazelor din Ucraina pentru stocarea fluxurilor provenite din Coridorul vertical și pentru eventuale producții viitoare din Marea Neagră, menționându-se proiectele la scară regională care ar putea contribui la securitatea energetică.
Contextul vizitei oficiale la Cotroceni
Administrația Prezidențială a României a anunțat că vizita oficială a președintelui Ucrainei la București are loc în contextul împlinirii, la 24 februarie 2026, a patru ani de la declanșarea de către Rusia a războiului de agresiune împotriva Ucrainei, România oferind sprijin multidimensional Ucrainei de la începutul conflictului.
Pe agenda consultărilor bilaterale s-au aflat teme precum dezvoltarea dialogului politic, intensificarea cooperării economice, cooperarea sectorială în energie și industriile de apărare, dezvoltarea conectivității și a proiectelor transfrontaliere, precum și rolul României în procesul de reconstrucție a Ucrainei.
Administrația Prezidențială a menționat că Președintele României urma să abordeze, între altele, avansarea dialogului bilateral privind respectarea drepturilor persoanelor aparținând minorității române din Ucraina, inclusiv dreptul la educație în limba maternă.
