Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina va fi „din punct de vedere tehnic” pregătită pentru aderarea la Uniunea Europeană în 2027. Afirmația vine pe fondul unor rezerve exprimate în interiorul UE față de un calendar accelerat, în condițiile în care unele voci avertizează că presiunea publică pe acest subiect poate deveni contraproductivă pentru negocieri și pentru susținerea politică pe termen lung.
Zelenski a mai spus că, în primul semestru al anului 2026, Ucraina intenționează să deschidă toate „clusterele” de negociere, iar până la finalul lui 2026 ar urma să fie parcurși pașii esențiali pentru avansarea procesului; în viziunea sa, nivelul tehnic de pregătire completă ar fi atins în 2027. El a insistat, totodată, că obiectivul este obținerea „unui calendar clar” — pe care îl vede ca parte importantă a garanțiilor de securitate după încheierea războiului — în timp ce sunt așteptate runde suplimentare de discuții trilaterale între reprezentanți ai Ucrainei, Rusiei și Statelor Unite, următoarea etapă fiind programată provizoriu pentru 1 februarie 2026.
Ce înseamnă „pregătiți tehnic” și unde vede UE mai multe nuanțe
Declarația președintelui ucrainean a fost preluată de mai multe publicații internaționale; The Guardian, de pildă, a relatat insistența lui Zelenski și a menționat reacțiile critice venite din partea unor lideri europeni, care au apreciat că o aderare atât de rapidă este, în practica politică și administrativă a UE, nerealistă și, în unele cazuri, inutil de antagonizantă pentru anumite capitale.
Comisia Europeană a abordat recent progresul Ucrainei într-un raport de extindere publicat anul trecut, care notează progrese în mai multe domenii, dar semnalează în același timp progrese limitate la capitolul lupta împotriva corupției și în implementarea unor reforme esențiale legate de justiție și administrație publică. Ucraina, amintim, a primit statut de țară candidată în 2022, iar discuțiile formale de aderare au început în 2024; Comisia a subliniat că procesul rămâne merit‑based și că anumite capitole vor necesita eforturi suplimentare pentru a îndeplini criteriile tehnice și instituționale impuse de acquis.
Comisarul european responsabil cu extinderea, Marta Kos, a subliniat în repetate declarații publice că există voință politică pentru a avansa procesul, dar a avertizat că extinderea trebuie să rămână bazată pe merite și că vor fi necesare eforturi susținute din partea autorităților ucrainene pentru a consolida instituțiile, transparența și mecanismele anticorupție.
Semnalul Luxemburgului: „Avem reguli și trebuie să le respectăm”
Ministrul de externe al Luxemburgului, Xavier Bettel, a avertizat că presiunile publice asupra calendarului aderării nu sunt în interesul Ucrainei și i-a cerut lui Zelenski să evite „ultimatumele”. Bettel a reamintit existența criteriilor de la Copenhaga și a spus că „avem reguli și trebuie să le respectăm”, punctând că nu poate exista un tratament preferențial care să eludeze standardele comune pe care toate statele candidate trebuie să le îndeplinească.
Observația reflectă o tensiune din discuțiile despre extindere: pe de o parte, sprijinul politic larg pentru Ucraina; pe de altă parte, argumentul că procesul trebuie să urmeze pașii și evaluările tehnice prevăzute de regulile UE, pentru a păstra credibilitatea întregului mecanism de aderare.
Ungaria rămâne un obstacol: aderarea cere unanimitate
Procesul de extindere al Uniunii Europene necesită o decizie unanimă a celor 27 de state membre pentru deschiderea și aprobarea etapelor majore ale negocierilor. În acest context, Ungaria s-a poziționat ferm împotriva unei integrări accelerate a Ucrainei: guvernul de la Budapesta a blocat până acum deschiderea unor capitole și a pus în discuție deschiderea rapidă a negocierilor.
Premierul ungar Viktor Orbán a invocat rezultatele unei consultări organizate în Ungaria în 2025, afirmând că aproximativ 95% dintre participanți s-au pronunțat împotriva aderării rapide a Ucrainei la UE. Autoritățile maghiare au folosit acest rezultat pentru a susține poziția de veto și pentru a argumenta că orice sprijin politic în favoarea Kyiv trebuie să țină cont de preocupările interne exprimate prin consultare.
De ce insistă Zelenski pe un „calendar clar”
Dincolo de termenul 2027 invocat ca țintă de „pregătire tehnică”, Zelenski spune că vrea un calendar clar care să ofere certitudine politică și juridică — în opiniile lui, o anexare a unui termen concret la acordurile de securitate ar putea funcționa ca o garanție economică și geopolitică pentru Ucraina după război. În discursul public, președintele a legat această cerere și de negocierile privind garanțiile de securitate pe care Kievul le așteaptă din partea Statelor Unite și a unor parteneri europeni.
Rămâne însă realitatea instituțională a UE: orice calendar politic trebuie transpus în pași tehnici verificabili și acceptat în unanimitate de statele membre; în absența unui consens, deschiderea capitolelor și derularea negocierilor vor depinde de evoluția reformelor interne și de pozițiile politice ale capitalelor europene.
Următoarele runde de discuții trilaterale – între echipele de negociatori ale Ucrainei, Rusiei și Statelor Unite – au fost programate ca posibilă continuare la începutul lunii februarie 2026 și vor influența, în opinia tuturor părților, cadrul politic larg în care se discută și chestiunea aderării la UE.
