Președintele Nicușor Dan, aflat la Washington pentru prima reuniune a Consiliului pentru Pace inițiat de Donald Trump, a declarat că „problema legitimității administrației din România nu mai există în Statele Unite”.
Afirmația a fost făcută joi seară, în contextul discuțiilor generate de un raport preliminar al Comitetului Juridic al Camerei Reprezentanților din Congresul SUA despre relația dintre reglementările europene și moderarea conținutului pe platformele online.
În aceeași intervenție, Nicușor Dan a susținut că, din interacțiunile pe care oficialii români le au la Washington, subiectul legitimității administrației nu mai este ridicat în întâlnirile cu structuri ale administrației americane.
Declarația lui Nicușor Dan de la Washington
„Suntem aici la Washington, chiar am discutat mai devreme cu domnul ambasador, care îi însoțește pe toți oficialii români la diferite întâlniri, la diferite niveluri, cu structuri ale administrației americane. Nimeni n-a mai ridicat subiectul acesta”, a declarat președintele.
În aceeași intervenție, el a încadrat disputa invocată de raport drept o tensiune mai amplă între Statele Unite și Europa privind reglementarea marilor platforme din zona rețelelor sociale, susținând că România este folosită ca exemplu în această discuție.
„În raportul de care faceți vorbire, nu e vreo luptă între Statele Unite și România. Este o tensiune între Statele Unite și Europa pe reglementarea giganților din zona de rețele sociale. Da, și e o tensiune, și atunci România a fost dată ca exemplu, dar problema legitimității administrației din România nu mai există în Statele Unite”, a spus Nicușor Dan.
Ce susține raportul Comitetului Judiciar din Camera Reprezentanților
Comitetul Juridic al Camerei Reprezentanților a publicat la 3 februarie un raport interimar al staff-ului, intitulat „Amenințarea cenzurii străine, partea a II-a” (The Foreign Censorship Threat, Part II), în care afirmă că documente obținute prin citație arată că Executivul UE ar fi exercitat presiuni asupra unor platforme pentru a schimba regulile de moderare a conținutului, cu efecte asupra discursului online din Statele Unite.
Comitetul menționează că ar fi avut loc peste 100 de întâlniri cu ușile închise cu platforme, începând din 2020, și susține că presiunile ar fi condus la moderarea unor forme de discurs politic și informații privind teme precum pandemia de COVID-19, migrația și identitatea de gen.
În spațiul european, comunicarea Comitetului a primit replici din partea oficialilor de la Bruxelles: Thomas Regnier, purtătorul de cuvânt pentru zona digitală a Comisiei Europene, a respins acuzațiile, caracterizându-le drept „complet nefondate”.
Referirile la România și disputa despre alegerile din 2024
Raportul interimar susține că documente nepublice aruncă îndoieli asupra unor acuzații privind interferența rusă invocate în legătură cu anularea alegerilor prezidențiale din România din 2024.
În același document se spune că reprezentanți ai TikTok le-ar fi comunicat oficialilor europeni că nu au găsit „nicio dovadă” a unei campanii rusești coordonate pentru a-l impulsiona pe candidatul câștigător, Călin Georgescu, și că au informat autoritățile despre această constatare.
Totodată, Thomas Regnier a declarat că TikTok este „extrem de cooperantă” în ancheta Comisiei Europene privind posibila interferență în alegerile din România și a menționat că, în decembrie 2024, Uniunea Europeană a deschis o procedură formală împotriva platformei.
Contextul politic invocat și reacțiile din SUA
În raportul și discuțiile asociate acestuia au apărut critici publice din partea unor politicieni americani. Vicepreședintele american JD Vance a criticat europenii pe tema libertății de exprimare, făcând referire la anularea alegerilor din România.
„Nu ai valori comune (cu America) dacă anulezi alegerile pentru că nu-ți plac rezultatele - și asta s-a întâmplat în România. Nu ai valori comune dacă ți-e atât de frică de propriii tăi oameni încât îi reduci la tăcere și le închizi gura”, a afirmat JD Vance.
De asemenea, personalități și canale asociate curentului MAGA, inclusiv Elon Musk, au criticat anularea alegerilor prezidențiale din România și eliminarea lui Călin Georgescu din cursa electorală.
Ce a făcut Nicușor Dan la reuniunea Consiliului pentru Pace
Înaintea și în timpul vizitei la Washington, Nicușor Dan a legat participarea României la Consiliul pentru Pace de sprijinul pentru eforturile de pace în Gaza și de componenta umanitară, menționând capacitatea de a evacua și trata copii bolnavi în spitalele din România.
În discurs, el a afirmat că România poate oferi asistență pentru „1.000 de copii și 4.000 de membri ai familiilor acestora” și a enumerat contribuții posibile legate de expertiză în intervenții de urgență, burse pentru studenți palestinieni și sprijin instituțional pentru reconstrucție.
Administrația Prezidențială a publicat o imagine în care apare o scurtă întrevedere între Nicușor Dan și secretarul de stat Marco Rubio; România a participat la reuniunea inaugurală cu statut de observator.
Documente și poziții oficiale
Raportul interimar al Comitetului Juridic al Camerei Reprezentanților, publicat pe 3 februarie, conține anexele și apendicele menționate în comunicatul comitetului, iar afirmațiile referitoare la întâlnirile cu platformele și la documentele nepublice sunt prezentate în textul raportului.
Comisia Europeană a transmis poziții oficiale prin reprezentanți precum Thomas Regnier, care a calificat acuzațiile drept nefondate și a subliniat cooperarea platformelor în anchete. Autoritățile române, inclusiv președintele Nicușor Dan, au reafirmat că decizia de anulare a alegerilor reprezintă un act juridic intern, bazat pe evaluările instituțiilor de securitate națională și pe autoritatea Curții Constituționale a României.
