Președintele Nicușor Dan a reacționat public după apariția unui raport al Comisiei Juridice din Camera Reprezentanților a Statelor Unite, care susține că oficiali ai Uniunii Europene ar fi influențat alegeri în România prin presiuni asupra rețelelor sociale. Într-un mesaj publicat pe Facebook, șeful statului a afirmat că România „nu este subiectul” principal al documentului de la Washington și că referirile la țara noastră sunt „strict contextuale”, într-o dezbatere mai amplă despre libertatea de exprimare. În același mesaj, el a invocat decizia Curții Constituționale privind anularea scrutinului, descrisă ca un act juridic intern care ar fi indicat „fără echivoc” vicierea campaniei electorale.
Ce spune Nicușor Dan despre raportul din SUA
Potrivit președintelui, pasajele din raportul american care fac referire la alegerile prezidențiale din 2024 sunt „strict descriptive” și redau doar parțial reacția unei singure companii private, platforma TikTok. El a subliniat că observațiile din raport „nu reprezintă și nici nu se pot substitui unei evaluări juridice”.
Șeful statului a mai precizat că TikTok a recunoscut, în rapoarte publice, că a identificat rețele de influență ascunsă, a eliminat „zeci de mii” de conturi și interacțiuni false și a interzis „sute” de conturi care imitau candidați la președinție. El a citat aceste exemple pentru a arăta că platformele au luat măsuri operative în legătură cu contaminarea spațiului online.
De ce invocă decizia CCR și ce elemente enumeră
Președintele explică trimiterea la decizia Curții Constituționale prin rolul acesteia ca autoritate juridică internă, menită să protejeze ordinea constituțională în fața unei amenințări asimetrice. În mesajul său, Nicușor Dan a arătat că anularea scrutinului a fost fundamentată pe evaluările instituțiilor de securitate națională și pe autoritatea CCR.
Conform declarației citate, decizia Curții s-ar fi bazat pe documente care ar indica „fără echivoc” denaturarea egalității de șanse între candidați și o „viciere masivă” a campaniei de către un singur competitor, prin utilizarea netransparentă și posibil ilegală a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale, precum și prin finanțarea nedeclarată a activităților electorale, inclusiv în mediul online. Aceste afirmații sunt redate ca poziția președintelui, nu ca o concluzie independentă a redacției.
Ce conține raportul Comisiei Juridice din Camera Reprezentanților SUA
Comisia Juridică a Camerei Reprezentanților a publicat un raport interimar al staff-ului intitulat „The Foreign Censorship Threat, Part II: Europe's Decade-Long Campaign to Censor the Global Internet and How it Harms American Speech in the United States”. Raportul, făcut public în februarie 2026, se bazează pe documente interne ale unor companii Big Tech obținute în urma unor subpoena și susține că Executivul european ar fi exercitat presiuni asupra platformelor pentru a le determina să modifice regulile de moderare a conținutului la nivel global.
În document se afirmă că au avut loc „mai mult de 100” de întâlniri cu ușile închise, începând cel puțin din 2020, în cadrul cărora Comisia Europeană ar fi cerut platformelor să modereze mai agresiv anumite tipuri de conținut. Raportul susține totodată că astfel de practici ar fi afectat libertatea de exprimare a utilizatorilor din Statele Unite și că au fost vizate subiecte sensibile de dezbatere publică (pandemia COVID-19, migrația, chestiuni legate de persoanele transgender), precum și conținut politic, iar în unele cazuri ar fi existat acuzații de interferență în alegeri europene.
Ce poziții apar în spațiul european pe tema riscurilor electorale pe platforme
Executivul european a început, în decembrie 2024, proceduri formale împotriva TikTok în baza Actului privind serviciile digitale (DSA), invocând obligația platformelor mari de a evalua și de a atenua riscurile sistemice legate de integritatea proceselor electorale. În comunicarea sa, Comisia a menționat în mod expres contextul alegerilor prezidențiale din România din 24 noiembrie 2024, perioadă în care autoritățile române au semnalat riscuri legate de interferențe externe în scrutinele naționale.
Reprezentanți ai Comisiei Europene au afirmat că măsurile urmăresc respectarea normelor UE și protejarea proceselor democratice, în timp ce instituția a respins acuzațiile exprimate în raportul american care cataloghează drept „cenzură” sau „ingerință” activitatea de reglementare europeană.
