Un studiu longitudinal pe adolescenți din Londra a identificat o asociere între folosirea rețelelor sociale peste trei ore pe zi, la 11-12 ani, și un risc mai mare de simptome de depresie și anxietate la 13-15 ani. Analiza folosește date din cohorta SCAMP, proiect început în 2014, care urmărește legături între tehnologie, sănătate și dezvoltare la tineri.
Rezultatele sunt raportate ca diferențe de risc între grupuri, exprimate prin rapoarte de șanse (odds ratio). Autorii au analizat și un posibil mecanism al asocierii: somnul insuficient și latența până la adormire, evaluate ca variabile mediatore.
Studiul raportează asocieri între timpul petrecut pe rețelele sociale și simptomele de sănătate mintală; durata de utilizare a fost măsurată prin auto-raportarea participanților la momentul inițial al urmăririi.
Ce a măsurat studiul și pe cine a urmărit
Analiza a folosit date de la 2.350 de adolescenți din 31 de școli din Londra, participanți în Study of Cognition, Adolescents, and Mobile Phones (SCAMP). Expunerea a fost durata de folosire a rețelelor sociale raportată la începutul urmăririi, când participanții aveau 11-12 ani.
La evaluările următoare, între 13 și 15 ani, au fost măsurate simptomele de depresie și anxietate, atât ca severitate, cât și ca prezență a unor simptome considerate clinic semnificative.
SCAMP este un program de cercetare care investighează impactul utilizării tehnologiilor digitale și al factorilor de mediu asupra sănătății, cogniției și stării de bine la tineri, în mai multe școli din zona Greater London; proiectul a fost inițiat în 2014.
Rezultatele în cifre pentru pragul de peste trei ore pe zi
Comparativ cu grupul care raporta 0-30 de minute pe zi pe rețelele sociale, participanții care raportau peste trei ore pe zi la 11-12 ani au avut, la 13-15 ani, șanse mai mari de a înregistra niveluri mai severe ale simptomelor depresive și anxioase: OR ajustat 1,47 (interval de încredere 95%: 1,12-1,93) pentru severitatea simptomelor depresive și OR ajustat 1,40 (95% CI: 1,06-1,83) pentru severitatea simptomelor de anxietate.
Pentru simptomatologia considerată clinic semnificativă, asocierea a fost raportată astfel: OR 1,70 (95% CI: 1,19-2,42) pentru depresie și OR 1,60 (95% CI: 1,11-2,31) pentru anxietate, în comparație cu referința 0-30 minute pe zi.
Autorii notează că asocierea dintre utilizarea totală și utilizarea de weekend a rețelelor sociale și severitatea simptomelor depresive a fost mai puternică la fete decât la băieți; celelalte asocieri raportate au fost similare în funcție de gen.
De ce apare somnul în analiză și ce au găsit autorii
Studiul a testat dacă somnul poate media parțial legătura observată între timpul petrecut pe rețelele sociale și simptomele de depresie și anxietate. În analiză au intrat trei componente ale somnului: durata insuficientă a somnului, latența până la adormire (timpul necesar pentru a adormi) și tulburările de somn.
Autorii raportează că durata insuficientă a somnului (în special în zilele de școală) și latența până la adormire au mediat parțial asocierile observate, proporția medierii variind între 11,1% și 33,1%. Efectele de mediere atribuite tulburărilor de somn au fost descrise ca fiind mai puțin pronunțate.
Ca implicație practică, echipa de cercetare concluzionează că îmbunătățirea igienei somnului, în relație cu utilizarea rețelelor sociale, ar putea reduce parțial riscul asociat unui consum foarte mare de social media și sugerează includerea unor componente educaționale în învățământul secundar, legate de alfabetizare digitală și igiena somnului.
Context din alte cercetări și din datele SCAMP
O meta-analiză din 2024, care a inclus 143 de studii cu peste 1.094.890 de adolescenți, a identificat o asociere pozitivă între utilizarea rețelelor sociale și simptomele internalizante (anxietate/depresie). Pentru timpul petrecut pe platforme meta-corelația a fost r = 0,08, iar pentru măsurile de implicare r = 0,12; autorii menționează totodată că numărul studiilor care vizează populații clinice este redus, ceea ce limitează generalizarea concluziilor pentru aceste grupuri.
Imperial College London și echipa SCAMP au publicat materiale de context care descriu o deteriorare a sănătății mintale a unor adolescenți în perioada pandemiei COVID-19 și subliniază legături între utilizarea crescută a tehnologiei, somnul insuficient și rezultate mai slabe în sănătatea mintală. Dr Chen Shen a declarat că în cadrul cohortelor analizate s-a înregistrat o creștere a simptomelor clinice de depresie și anxietate în timpul pandemiei, comparativ cu evaluările pre-pandemie în aceeași grupă.
Prof. Mireille Toledano, investigator principal și președinte al Mohn Centre for Children’s Health and Wellbeing, a explicat că folosirea prelungită a aplicațiilor de social media, mai ales seara, poate reduce timpul de somn necesar pentru funcționare sănătoasă și că acest mecanism ar putea contribui la impactul observat asupra sănătății mintale.
