Președintele Nicușor Dan a afirmat, la deschiderea mesei rotunde de la București, că „extinderea Uniunii Europene către est a fost un mare succes”. În același context, el a indicat ca obiective pentru România aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) și adoptarea monedei euro.
În discursul său, președintele a legat evoluțiile economice din ultimele decenii de integrarea europeană, vorbind despre o „poveste de mare succes” și subliniind nevoia de a afirma public această evoluție într-un climat dominat de teme negative.
Evenimentul se desfășoară la București între 30 martie și 1 aprilie 2026, sub tema „South-east Europe’s Next Leap Forward”.
Ce a spus Nicușor Dan despre extinderea UE și evoluția României
În intervenția sa la masa rotundă, Nicușor Dan a spus că „intrarea în Uniunea Europeană” a reprezentat pentru România și pentru sud-estul Europei „o poveste de mare succes” și a reafirmat că „extinderea Uniunii Europene către est a fost un mare succes”.
Președintele a oferit un exemplu cantitativ, afirmând că „România în 2000 era la 26% față de media europeană a veniturilor și în 2024 a trecut la 40%”.
Tot în discurs, Nicușor Dan a făcut trimitere la contextul istoric al regiunii, evocând deceniile marcate de războaie mondiale, comunism și izolarea asociată Cortinei de Fier, și a plasat integrarea europeană ca factor central în recuperarea decalajelor economice.
Obiectivele invocate: OECD, euro și direcții economice
Pe agenda obiectivelor viitoare, președintele a spus că România urmărește aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) și a afirmat: „Suntem în grafic și sperăm ca România să devină membru OECD în acest an”.
Despre moneda unică, Nicușor Dan a susținut că adoptarea euro ar trebui să fie un obiectiv pentru România, motivând printr-un argument de competitivitate: „Ești mai competitiv dacă ești mai mare”.
În același context, președintele a subliniat rolul instituțiilor în prosperitate: „calitatea instituțiilor și modul în care acestea influențează prosperitatea este esențială” și a salutat participarea economistului Daron Acemoglu la eveniment.
Cadrul evenimentului și temele de discuție
Organizatorii au inclus pe agendă teme majore precum stabilitatea financiară, investițiile, transformarea tehnologică, competitivitatea și sustenabilitatea sistemelor publice.
Programul cuprinde sesiuni dedicate influenței instabilității geopolitice asupra peisajului financiar european, tranziției tehnologice, rolului investițiilor pentru competitivitate și coeziune, presiunilor demografice asupra sănătății, precum și dialoguri despre fonduri europene și piața muncii.
Profesorul Daron Acemoglu, laureat al Premiului Nobel pentru Economie în 2024, figurează pe lista participanților și va fi unul dintre vorbitorii principali la sesiunea de deschidere.
OECD ca prioritate politică și date despre stadiul aderării
Într-o declarație separată, premierul Ilie Bolojan a arătat că finalizarea aderării la OECD în acest an este un obiectiv susținut de întreaga coaliție de guvernare. El a precizat că România se află într-un stadiu avansat al procesului, fiind evaluată de 25 de comitete OECD și îndeplinind deja cerințele pentru 23 dintre acestea.
Premierul a enumerat progrese în domenii precum adoptarea legii privind pensiile private, implementarea Convenției OECD împotriva mitei în tranzacțiile comerciale internaționale, lansarea Strategiei multianuale 2026-2030 privind conduita responsabilă în afaceri și consolidarea transparenței și integrității prin registrul de interese la nivel guvernamental și parlamentar.
Ilie Bolojan a menționat și aspecte fiscale, afirmând că în 2024 deficitul bugetar a fost „în jur de 8,7% din PIB (cash)”, iar 2025 s-a încheiat la „7,7%”, sub pragul de „8,4%” estimat de Comisia Europeană.
Teme europene: piața unică, energie și bugetul UE
La masa rotundă, Nicușor Dan a susținut finalizarea pieței unice europene, reiterând ideea că o piață mai mare sporește competitivitatea, și a avertizat asupra impactului diferențelor de preț la energie asupra competitivității regionale.
Șeful statului a salutat schimbarea de abordare față de energia nucleară în Europa, afirmând: „Mă bucur că Europa începe să reconsidere nuclearele”.
Referitor la viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene pentru 2028-2034, președintele a spus că dezbaterea principală vizează alocarea unei părți din buget pentru competitivitate și a atras atenția asupra riscului de adâncire a decalajelor între state, subliniind necesitatea ca instrumentele bugetare să contribuie la reducerea diferențelor astfel încât nevoia de finanțări repetate pentru coeziune să scadă în anii următori.
În același discurs, Nicușor Dan a spus că Republica Moldova este „foarte importantă” pentru preocupările României privind viitorul regiunii și a pledat pentru integrarea europeană și economică a celor două state.
