Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat la Riga că Rusia a încercat să preia controlul asupra Republicii Moldova prin influențarea proceselor democratice și a votului, descriind o strategie pe care a spus că Moscova a aplicat-o „sistematic”, de la alegeri locale la campania prezidențială și referendumul privind UE.
Declarațiile au fost făcute pe 1 aprilie, în timpul unei vizite oficiale în Letonia, la invitația președintelui leton Edgars Rinkēvičs. Vizita a inclus o întrevedere la nivel prezidențial și un discurs susținut în plenul Parlamentului leton.
În același context, lidera de la Chișinău a reafirmat obiectivul aderării la Uniunea Europeană și a legat această direcție de ceea ce a numit presiuni și interferențe din partea Rusiei.
Mesajul din Parlamentul leton și acuzația privind interferența în alegeri
În alocuțiunea din Parlamentul Letoniei, Maia Sandu a spus că Republica Moldova urmărește parcursul european „cu un război la ușă” și cu „o Rusie mai agresivă decât a fost în ultimele decenii”.
În acest cadru, ea a afirmat că Rusia „a încercat să preia Moldova, nu prin forță, ci prin procesele noastre democratice”, indicând alegerile drept „instrumentul perfect” pentru o asemenea strategie.
Maia Sandu a declarat că strategia ar fi fost testată la alegeri regionale și locale, apoi „desfășurată pe deplin” în campania prezidențială și în referendumul pentru UE, despre care a spus că „a trecut în ciuda interferențelor masive”.
Tot ea a susținut că „adevărata miză” au fost alegerile parlamentare, despre care a spus că ar fi urmărit „să preia parlamentul, să instaleze un guvern controlat de Rusia” și „să tragă Moldova înapoi într-o zonă gri”.
Finanțare, proteste plătite și atacuri cibernetice, în relatarea președintei
În același discurs, Maia Sandu a afirmat că Kremlinul ar fi încercat să preia puterea prin finanțarea, timp de trei ani, a șapte partide, menționând că unul dintre acestea a fost declarat neconstituțional și făcând referire la partidul Șor, condus de Ilan Șor.
Președinta a spus că, după blocarea unor canale, ar fi apărut „clone”, între care a menționat Blocul Victorie, despre care a afirmat că a fost lansat la Moscova de Ilan Șor.
Referindu-se la proteste, Maia Sandu a declarat că „libertatea de întrunire s-a transformat în proteste plătite” și că anchetatorii ar fi găsit „liste de participanți, rute de transport, plicuri cu bani”.
Tot ea a spus că, pe măsură ce se apropia ziua alegerilor, unor persoane li s-ar fi oferit „deschis până la trei mii de euro pe lună” pentru participarea la proteste.
În privința mediului religios, Maia Sandu a afirmat că „libertatea religioasă a devenit un canal de recrutare”, menționând preoți trimiși în „așa-zise pelerinaje în străinătate”, care s-ar fi întors „instruiți” privind mesaje politice și influență pe rețele sociale.
De asemenea, ea a declarat că, „chiar în ziua alegerilor”, presa independentă și infrastructura electorală ar fi fost supuse unor atacuri cibernetice, cu intenția de a crea percepția că guvernul, „nu Rusia”, ar interfera cu rezultatele.
Criptomonede, „bani ilegali” și estimarea de „aproximativ 2% din PIB”
Maia Sandu a afirmat că operațiunile de influențare ar fi fost susținute de „fluxuri fără precedent de bani ilegali” și că, atunci când canalele convenționale ar fi fost blocate, operațiunea „s-a mutat spre criptomonede”.
Președinta a declarat că instituțiile Republicii Moldova ar fi descoperit un portofel cripto care ar fi conținut „peste o sută de milioane de euro”, bani despre care a spus că ar fi fost direcționați către „ferme de troli, mass-media false, proteste și cumpărare de voturi”.
În același pasaj, ea a afirmat că autoritățile estimează că Rusia ar fi mobilizat fonduri ilegale echivalente cu „aproximativ două procente din PIB” pentru a influența alegerile, susținând că această sumă ar fi fost „dublu” față de cea folosită pentru distorsionarea referendumului privind aderarea la UE cu un an înainte.
Maia Sandu a mai spus că „instrumentul cel mai periculos” nu este neapărat cel care „flutură deschis steagul rus”, ci formele de interferență care pot lua „hainele îndoielii rezonabile”.
Întâlnirile oficiale de la Riga și mesajul Letoniei privind aderarea Republicii Moldova la UE
Vizita la Riga a avut loc pe 1 aprilie, la invitația președintelui leton Edgars Rinkēvičs, și a inclus o întrevedere între cei doi șefi de stat, precum și un discurs al Maiei Sandu în plenul Parlamentului leton.
Agenda a inclus și întâlniri cu prim-ministra Letoniei, Evika Siliņa, și cu conducerea Parlamentului leton.
Edgars Rinkēvičs a afirmat că Letonia susține ferm ca Republica Moldova să devină parte a Uniunii Europene „cât mai curând posibil” și că „negocierile trebuie deschise imediat”, adăugând că sprijinul Letoniei va rămâne „neclintit”.
Tot la Riga, Maia Sandu a reiterat că Republica Moldova este pregătită să facă parte din „coaliția de voință” care va garanta securitatea Ucrainei după încheierea războiului.
Contextul turneului Finlanda-Letonia, anunțat înaintea deplasării
Vizita la Riga a fost precedată de o deplasare în Finlanda, în perioada 31 martie-1 aprilie, descrisă ca un demers pentru consolidarea cooperării bilaterale, abordarea provocărilor de securitate regională și avansarea procesului de aderare la UE.
La Helsinki, Maia Sandu a avut o întrevedere cu președintele Finlandei, Alexander Stubb, urmată de o conferință de presă comună, iar agenda a inclus și discuții cu oficiali și reprezentanți ai societății civile.
Înainte de vizitele din Finlanda și Letonia, au avut loc și alte deplasări externe recente ale președintei Republicii Moldova, inclusiv o vizită la Vilnius (10-11 martie) și o vizită la Bratislava (26 martie), în care au fost semnalate teme legate de securitatea regională și parcursul european.
Maia Sandu a efectuat vizita la Riga la invitația omologului său leton.
