Un sondaj realizat în Republica Moldova arată că 42,3% dintre respondenți se declară pentru unirea cu România, 47,7% sunt împotrivă, iar 10,0% nu știu sau nu răspund. Datele apar în contextul declarațiilor președintei Maia Sandu despre un eventual referendum și au fost prezentate ca un nivel de susținere „peste 40%”.
Același sondaj a măsurat și reacția publică la afirmația Maiei Sandu că ar vota pentru unire într-un eventual referendum; răspunsurile indică o societate divizată în evaluarea acestei poziții.
Sondajul include întrebări privind opțiunea „pentru/contra unire”, măsura în care declarația președintei a influențat atitudinile individuale și date metodologice despre eșantion și modul de colectare a datelor.
Cifrele din sondaj despre unire și distribuția răspunsurilor
La întrebarea dacă sunt pentru sau contra unirii Republicii Moldova cu România, 42,3% au răspuns „pentru”, 47,7% „contra”, iar 10,0% au ales varianta „nu știu/nu răspund”.
Procentele reflectă opinia respondenților la momentul culegerii datelor; ponderea celor care nu au oferit un răspuns (10,0%) rămâne relevantă pentru interpretarea distribuției opiniilor.
În același material sunt evocate repere comparabile: un Barometru al Opiniei Publice din septembrie 2025 indica, într-un scenariu de referendum, aproximativ 46% „contra” și peste 33% „pentru”.
Evaluarea declarației Maiei Sandu și efectul asupra opiniilor
Pe componenta de acord cu poziția Maiei Sandu — că ar vota pentru unire într-un referendum — sondajul indică 39,3% susținere totală sau parțială (23,7% „o susțin pe deplin” și 15,6% „mai degrabă o susțin”).
În oglindă, 52,4% au exprimat lipsă de susținere totală sau parțială (43,5% „nu o susțin deloc” și 8,9% „mai degrabă nu o susțin”), iar 8,4% nu au opinie sau nu răspund.
Întrebați dacă declarația președintei le-a schimbat percepția față de ideea unirii, 38,7% au spus că nu susțin unirea indiferent de declarație, 30,7% au afirmat că declarația nu le-a schimbat opinia deja formată, 17,1% au indicat că susțin mai mult ideea unirii, iar 4,2% că o susțin mai puțin.
Metodologia sondajului și indicatorii de precizie
Eșantionul sondajului a fost de 1.035 de respondenți; colectarea datelor s-a realizat mixt, prin 75% interviuri telefonice (CATI) și 25% interviuri față în față (CAPI).
Aria de acoperire a inclus 289 de localități, iar eroarea maximă de eșantionare este indicată la ±2,9%. Eșantionul a fost construit ca reprezentativ, respectând structura populației după gen, vârstă, mediu de reședință și etnie.
Context din alte măsurători despre unire și opțiuni geopolitice
Un Barometru iData (26 februarie 2025) înregistra, la întrebarea despre unirea cu România, 36,7% „pro”, 54,3% „contra” și 9% „nu știu/nu răspund”, cu variații regionale: sprijin mai ridicat în zona de centru (inclusiv Chișinău) și mai scăzut în sud (Comrat, Cahul).
Același barometru nota 55,3% sprijin pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, 37,1% împotrivă și 7,6% fără răspuns, precum și 46,9% împotriva apropierii de Rusia și Uniunea Euroasiatică, față de 43,2% în favoare.
Un sondaj IMAS, realizat în perioada 4-23 februarie pe un eșantion de 1.113 persoane adulte (84 de localități, exclusiv Transnistria; marjă de eroare indicată ±3%), este citat cu 30% intenție de vot „pentru” unire și 52% „împotrivă” într-un scenariu de referendum, precum și 44% „pentru” aderarea la UE și 35% „împotrivă”.
Ce au spus Maia Sandu și comentarii de context
Într-un interviu din 11 ianuarie 2026, Maia Sandu a afirmat: „Dacă vom avea un referendum, aș vota pentru unirea cu România”, argumentând că „devine tot mai dificil pentru o țară mică precum Moldova să supraviețuiască ca democrație, ca stat suveran și, desigur, să reziste Rusiei”.
Jurnalista Paula Erizanu a remarcat că Maia Sandu a exprimat similar această poziție și în anii 2016-2018. Politologul Vitaliy Andrievsky a declarat, ipotetic, că dacă armata rusă ar fi avansat până la granițele Moldovei, peste 70% dintre cetățeni ar fi votat pentru unire „din instinct de supraviețuire”.
Declarațiile au alimentat dezbateri publice și critici din partea opoziției; în același context au apărut inițiative parlamentare de a propune organizarea unui referendum pe această temă.
