Premierul Ilie Bolojan a declarat marți, 27 ianuarie 2026, că ar vota „da” la un referendum privind unirea României cu Republica Moldova, dacă un astfel de plebiscit ar fi organizat în România. Afirmația a fost făcută într-un dialog cu jurnaliști, după ce, pe 12 ianuarie 2026, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, spusese public că ar vota în favoarea reunificării dacă s-ar organiza un referendum pe acest subiect.
Bolojan a calificat declarația Maiei Sandu drept una care „nu face decât să confirme atitudinea” pe care aceasta ar fi avut-o în anii de când conduce Republica Moldova, insistând pe ideea apropierii de Europa „prin România”. Premierul a descris poziția ca fiind în linie cu acțiunile recente ale conducerii de la Chișinău în direcția consolidării parcursului european și a cooperării regionale.
„În condițiile în care s-ar pune problema unui astfel de referendum și în țara noastră, eu aș vota da”, a spus premierul, formulându-și poziția în legătură cu scenariul unei consultări populare în România.
Ce a spus Ilie Bolojan despre declarația Maiei Sandu
Întrebat cum vede afirmația Maiei Sandu, Ilie Bolojan a spus, pe 27 ianuarie 2026, că aceasta se înscrie în direcția urmată de președinta Republicii Moldova în mandatul său. Potrivit declarației sale, poziția este coerentă cu eforturile Maiei Sandu de a apropia Republica Moldova de standardele și instituțiile europene și cu măsurile pe care le-a susținut în ultimii ani pentru a consolida securitatea și dezvoltarea țării.
„E o atitudine de confirmare a ceea ce a făcut dânsa pe această funcție, făcând tot ceea ce este posibil pentru ca Moldova să se dezvolte, să fie o țară sigură, o țară europeană. Iar asta înseamnă, în primul rând, un drum spre Europa prin România”, a declarat premierul, subliniind caracterul politic și strategic al orientării pro-europene a Chișinăului.
Referendumul, condiția invocată de premier
Întrebarea jurnaliștilor a vizat explicit cum ar vota Ilie Bolojan într-un scenariu în care tema unirii ar ajunge la consultare populară în România. Răspunsul a fost legat de existența referendumului: „În condițiile în care s-ar pune problema unui astfel de referendum și în țara noastră, eu aș vota da”. Premierul nu a anunțat inițiative concrete de organizare a unei astfel de consultări și a plasat decizia în sfera unei proceduri democratice naționale.
În discuțiile publice de până acum, pozițiile liderilor politici din România au variat: unii au exprimat susținere personală pentru ideea unirii, alții au pus accent pe necesitatea ca opțiunea să fie determinată mai întâi de voința majorității cetățenilor din Republica Moldova. În această cheie, declarațiile publice ale unor politicieni români au alternat exprimarea unei deschideri personale cu apeluri la precauție și la respectarea proceselor democratice.
Ce spune Chișinăul despre pragul de susținere pentru o astfel de decizie
Din partea autorităților de la Chișinău, ministrul de Externe Mihai Popșoi a declarat, în zilele precedente, că o eventuală reunificare cu România poate avansa doar dacă este susținută de o majoritate a cetățenilor. El a precizat că o asemenea decizie „nu este una simplă” și că, într-un cadru democratic, poate fi luată doar cu o susținere largă, obținută prin mecanisme corecte de consultare populară.
Popșoi a mai afirmat că astfel de decizii se iau „în momente complicate”, în special atunci când apar amenințări la adresa cetățenilor, suveranității sau integrității teritoriale. El a explicat că, în absența unei majorități clare în favoarea unirii, temele sensibile de acest fel rămân sub semnul unei dezbateri publice care trebuie gestionată cu grijă pentru stabilitatea internă.
O altă temă ridicată de Bolojan: energia și mesajele din spațiul public
În aceeași intervenție, Ilie Bolojan a comentat și informațiile care circulă în spațiul public despre livrările de energie din România către țările din jur, inclusiv Republica Moldova. Premierul a respins ideea că energia ar fi furnizată „gratis”, afirmând că tranzacțiile se fac „în condiții de piață” și „în condiții tarifare normale”.
El a explicat că România participă la mecanisme regionale de echilibrare a sistemului energetic: atunci când o țară are deficit și alta are excedent, se fac transferuri pentru a stabiliza rețelele; invers se întâmplă când România are nevoie de importuri la anumite ore. În context, Bolojan a subliniat că sprijinul acordat Republicii Moldova face parte dintr-un cadru de cooperare regională și din eforturi de asigurare a securității energetice, mai ales după deteriorarea capacităților de transfer din Ucraina în urma distrugerilor suferite în sistemul energetic.
Premierul a avertizat totodată asupra „narațiunilor” false care circulă în spațiul public și care, în opinia sa, urmăresc să creeze rezerve sau suspiciuni în rândul populației față de măsurile reale de sprijin politic și economic acordate partenerilor din regiune. Întreaga discuție, a conchis Bolojan, trebuie purtată în termeni concreți și documentați, pe baza cifrelor și a procedurilor de piață care guvernează schimburile energetice internaționale.
