Confederația Patronală Concordia a cerut formarea rapidă a unui nou Guvern, cu mandat clar de reducere a risipei bugetare, relansare a economiei și continuare a reformelor structurale.
Organizația avertizează că prelungirea crizei politice poate costa România peste 100 de miliarde de lei în cinci ani, prin efectul combinat al pierderii ratingului de investiții (investment grade) și al blocării fondurilor europene.
Concordia le solicită actorilor politici să trateze formarea Executivului drept „o urgență națională”, invocând presiuni vizibile în piață și termene legate de finanțarea europeană.
Ce cere Concordia și de ce pune accent pe urgență
Concordia cere un nou Guvern „cu mandat de repornire a economiei, continuare a reformelor structurale și menținerea angajamentelor față de partenerii internaționali”. În același timp, confederația susține că formarea guvernului nu trebuie tratată ca o negociere de poziții, ci ca un demers urgent.
Directorul executiv al Concordia, Paul Aparaschivei, a indicat o miză imediată legată de fondurile europene: „Avem 15 miliarde de euro disponibile pentru România din fonduri europene, în 2026. Termenul pentru banii din PNRR este 31 august 2026. Au mai rămas doar 119 de zile.” În aceeași declarație, acesta a spus că firmele se uită la „cursul valutar de azi”, la „dobânda de azi” și la „facturile de energie”, iar „astăzi, toate sunt mai rele decât acum două săptămâni sau acum două luni”.
Organizația afirmă că fiecare săptămână de incertitudine politică se traduce în lipsă de predictibilitate, cu efecte precum investiții amânate, proiecte blocate și locuri de muncă puse în pericol.
Calculul „peste 100 de miliarde de lei” și riscul de retrogradare
Organizația leagă direct costul pe termen mediu și lung de posibilitatea pierderii statutului de rating de investiții. Concordia invocă un exemplu regional: Ungaria ar fi trecut printr-un scenariu similar, cu o creștere a costurilor de finanțare de circa 3 puncte procentuale.
Aplicat României, scenariul descris de Concordia ar însemna cheltuieli suplimentare cu dobânzile de +4 miliarde lei în 2026, +12 miliarde în 2027, +22 miliarde în 2028, +30 miliarde în 2029 și +33 miliarde în 2030, adică peste 100 de miliarde de lei în cinci ani.
Aceeași analiză notează că România „plătește deja o penalizare zilnică” prin deteriorări observabile în piață, menționând dobânzile la care se împrumută statul, cursul de schimb și impactul asupra ratelor la credite. Dobânzile la care se împrumută statul au crescut cu aproape un punct procentual față de februarie, de la 6,4% la 7,31%.
Fondurile PNRR și scenariile de pierderi pentru 2026
Concordia plasează PNRR în centrul riscurilor economice, menționând termenele și efectele posibile ale întârzierilor în reforme. În analiza sa, confederația descrie scenarii privind pierderea unei părți din sumele așteptate în 2026.
În scenariul „optimist”, Concordia estimează pierderea a minimum 30% din sumele PNRR așteptate în 2026, aproximativ 3,5 miliarde euro. Oprirea proiectelor ar duce la o scădere a creșterii economice de 0,2–0,3 puncte procentuale și pierderi fiscale de 600–700 milioane euro, iar acoperirea diferenței din buget ar urca deficitul bugetar la 6,9% din PIB.
În scenariul „negativ”, Concordia indică o pierdere de 50%, circa 5,7 miliarde euro, iar în scenariul „critic” pierderi de 70%, aproximativ 8 miliarde euro, asociate cu ratarea majorității reformelor asumate. Pentru scenariul critic, analiza menționează că, dacă statul ar acoperi investițiile din fonduri naționale, deficitul ar ajunge la 7,8% din PIB.
Programul economic solicitat și prioritățile invocate de confederație
Concordia cere ca discuțiile pentru noul Executiv să fie centrate pe un program economic coerent. În lista de priorități, confederația include eliminarea impozitelor pe cifra de afaceri din 2027, predictibilitate fiscală pe termen mediu și lung „fără noi taxe”, accelerarea investițiilor în infrastructură energetică și de transport și un dialog social „real, constant și consistent” cu organizațiile patronale reprezentative.
Președintele Concordia, Dan Șucu, a rezumat poziția organizației astfel: „Politica poate produce crize rapid. Economia le repară lent și scump”. Tot acolo, Concordia a susținut că România are la dispoziție în 2026 circa 15 miliarde de euro din fonduri europene, dintre care 10 miliarde de euro prin PNRR, iar accesarea acestora este condiționată de finalizarea reformelor până la 31 august.
Concordia a mai afirmat că există 13 reforme critice asumate prin PNRR aflate sub risc ridicat și a menționat, între exemple, reforma ANAF și digitalizarea fiscală, Codul Urbanismului și guvernanța corporativă în companiile de stat.
Contextul politic menționat în ziua apelului
În aceeași zi în care Concordia a lansat apelul pentru formarea urgentă a Guvernului, Parlamentul a adoptat o moțiune de cenzură inițiată de parlamentari PSD, AUR și PACE – Întâi România împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan.
Concordia a legat riscurile economice de prelungirea incertitudinii politice, indicând semnale vizibile în cursul valutar, în randamentele titlurilor de stat și în credibilitatea țării în fața investitorilor.
