Aderarea României la zona euro „nu este pe agendă” până când deficitul bugetar nu coboară sub pragul de 3% din PIB, a declarat premierul Ilie Bolojan. El a spus că România a avut în ultimii ani deficite „foarte mari”, iar prioritatea imediată rămâne reducerea lor, cu o țintă de aproximativ 6,2–6,3% pentru anul 2026. În acest context, premierul a indicat și angajamentul asumat de România: coborârea deficitului „în zona de 3%” până în 2030.
Declarația a fost făcută miercuri, 28 ianuarie 2026, într-o conferință de presă comună susținută alături de cancelarul federal Friedrich Merz, ca răspuns la o întrebare despre momentul în care România ar putea adopta moneda euro. Evenimentul a avut caracter oficial și a fost citat pe larg de agențiile de presă.
Ce a spus Ilie Bolojan despre pragul de 3% și calendarul până în 2030
Întrebat când vrea România să adere la zona euro, premierul a legat explicit subiectul de criteriul de deficit bugetar. „Până nu atingem o cotă de deficit care să se situeze sub 3%, acest tip de problemă nu este pe agendă”, a afirmat Ilie Bolojan, indicând condiția fiscală drept pas prealabil pentru orice discuție despre adoptarea monedei unice.
Premierul a adăugat că România este într-un proces de reducere a deficitului și a indicat două repere concrete: ținta de aproximativ 6,2–6,3% pentru anul 2026 și angajamentul de a ajunge „în zona de 3%” până în 2030. Reperele combină obiective pe termen scurt — reducerea deficitului în 2026 — cu o țintă pe termen mediu care ar permite reluarea discuțiilor despre euro după îndeplinirea criteriului fiscal.
În aceeași intervenție, el a făcut o comparație cu Bulgaria, arătând că vecinii „îndeplinesc condițiile legate de componenta de deficit”, folosind exemplul pentru a sublinia rolul criteriilor fiscale înainte de orice calendar practic de aderare.
De ce ar putea reveni tema euro în prim-plan în 2028
Ilie Bolojan a mai spus că subiectul adoptării monedei euro ar putea deveni o temă majoră în România la alegerile parlamentare din 2028. Potrivit premierului, atunci forțele politice ar putea ajunge la un acord de tipul celor din trecut, când au existat consensuri naționale pe priorități strategice precum aderarea la Uniunea Europeană sau la NATO; el a sugerat că un acord similar ar putea facilita un calendar comun pentru trecerea la moneda unică, dacă condițiile economice vor fi îndeplinite.
BNR: România nu îndeplinește condițiile pentru adoptarea euro
În context, presa a reamintit pozițiile exprimate anterior de autoritățile monetare. În august 2025, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a afirmat că, în prezent, România nu îndeplinește condițiile pentru adoptarea monedei euro. Observația BNR vizează în principal stadiul pregătirii macroeconomice și fiscal-bugetare necesare pentru îndeplinirea criteriilor de convergență.
Context: ce înseamnă criteriile de convergență și ce estimări există
Criteriile de convergență pentru zona euro, cunoscute și ca criteriile de la Maastricht, sunt un set stabil de standarde economice pe care statele membre ale Uniunii Europene trebuie să le îndeplinească pentru a adopta moneda unică. În linii mari, acestea vizează: stabilitatea prețurilor (inflație apropiată de cea a țărilor cu cea mai bună performanță din UE), sănătatea finanțelor publice (deficit bugetar sub 3% din PIB și datorie publică sub 60% din PIB sau în clară tendință de apropiere de acest nivel), stabilitatea cursului de schimb (participare neîntreruptă în mecanismul cursului de schimb ERM II timp de cel puțin doi ani fără tensiuni semnificative) și convergența ratelor dobânzilor pe termen lung (diferențe limitate față de cele trei state membre cu cele mai bune performanțe în materie de stabilitate a prețurilor). Aceste criterii sunt concepute pentru a reduce riscurile macroeconomice asociate integrării monetare.
Pe partea opiniei profesioniștilor, analiștii financiar–bancari din România se așteaptă, potrivit rezultatelor unui sondaj al CFA România din 2025, ca țara noastră să adere la zona euro în 2035. Menționăm că 2035 este un an exprimat de respondenți, în raport cu anul 2026, ar fi la o distanță de nouă ani. Estimările de acest tip reflectă percepții asupra ritmului de ajustare fiscală, a reformelor structurale necesare și a consensului politic, nu o predicție mecanicistă.
