Economistul Bogdan Glăvan afirmă că România traversează o „criză economică mascată”, care nu se vede în indicatorii de creștere deoarece este acoperită de intrările mari de bani europeni. Într-o postare pe rețelele de socializare, el pornește de la datele invocate în spațiul public pentru 2026: aproximativ 20 de miliarde de euro care ar urma să intre în economie — sumă descrisă de el ca echivalentul a circa 5% din PIB — în timp ce creșterea economică prognozată pentru 2026 este de aproximativ 1%. Miza, spune economistul, este că ritmul aparent de creștere nu ar reflecta „performanța reală a economiei interne”, ci dependența de finanțări externe.
În paralel, Ministerul Finanțelor a prezentat execuția bugetară pe 2025, cu un deficit cash de 146,03 miliarde lei, adică 7,65% din PIB, și cu venituri și cheltuieli puternic influențate de fondurile europene. Diferența dintre perspectiva economistului — care vorbește despre o criză „camuflată” — și comunicarea oficială despre consolidare și investiții finanțate din surse externe e relevantă pentru contribuabili și mediul de afaceri: de aici pornește discuția despre cât din creștere vine „din economie” și cât vine „din bani atrași”.
Ce spune Bogdan Glăvan despre „criza mascată” și rolul banilor europeni
Bogdan Glăvan afirmă că, în 2026, România ar urma să primească 20 miliarde de euro: 10 miliarde din PNRR și încă 10 miliarde din subvenții agricole și fonduri de convergență. În același mesaj, citează prognoza de creștere de circa 1% pentru 2026 și susține că această creștere este, în mare parte, efectul injecției de fonduri externe, nu o măsură clară a performanței interne.
În argumentația sa, economistul face un exercițiu simplificat: „Probabil economia ar scădea cu 4%” dacă aceste intrări nu ar exista — o aproximație pe care el însuși o prezintă ca pe o simplificare „ca să mă fac înțeles”, fără a detalia un model sau o metodologie complexă.
Tot el susține că „criza există” și că s-ar manifesta „în rândul firmelor, în satele și oraşele României”, iar banii europeni „nu sunt distribuiți din elicopter” către toți românii, ci ajung „pe canale specifice în buzunare particulare”. Glăvan mai atrage atenția că nu va exista „creștere echilibrată, incluzivă” câtă vreme instituțiile nu devin mai incluzive și critică ideea majorării poverii fiscale, pe care o asociază cu „politici extractive”.
Execuția bugetară pe 2025, în comunicarea Ministerului Finanțelor
Ministerul Finanțelor a anunțat că execuția bugetului general consolidat pe 2025 s-a încheiat cu un deficit cash de 146,03 miliarde lei, respectiv 7,65% din PIB, în scădere față de 2024 (8,67% din PIB). În același comunicat, instituția arată că veniturile bugetului general consolidat au însumat 662,70 miliarde lei în 2025, în creștere cu 15,3% față de 2024, iar cheltuielile au fost de 808,73 miliarde lei.
O componentă subliniată în comunicarea Ministerului este nivelul „istoric” al fondurilor europene: sumele rambursate și donațiile de la Uniunea Europeană au ajuns la 75,9 miliarde lei în 2025. Ministrul Finanțelor leagă rezultatul de disciplina fiscal-bugetară din a doua parte a anului și de volumul investițiilor finanțate masiv din fonduri nerambursabile europene.
Comunicatul mai detaliază dinamica principalelor venituri: încasările nete din TVA au fost de 133,90 miliarde lei (+10,7% față de 2024), contribuțiile de asigurări au totalizat 208,03 miliarde lei (+9,8%), impozitul pe salarii și venit a însumat 58,82 miliarde lei (+19,9%), iar cheltuielile cu dobânzile au fost de 50,50 miliarde lei (echivalentul a circa 2,64% din PIB).
De ce 2026 e descris ca un an „contracronometru” pentru investiții europene
O analiză publicată la finalul lui 2025 descrie începutul lui 2026 drept o cursă contra-cronometru pentru cheltuirea sau contractarea unor investiții importante în domenii precum apărare, transporturi, sănătate și educație, finanțate din surse europene. În această evaluare apar două programe majore cu termene și condiții stricte pentru anul în curs: PNRR, care se încheie în august 2026, și instrumentul SAFE („Acțiunea pentru securitatea Europei”), cu derulare până în 2030.
În analiză se arată că prin PNRR România mai poate accesa aproape 11 miliarde de euro până în august 2026 și că, după renegocierea programului, încasările deja efectuate se ridică la aproximativ 10,7 miliarde de euro prin plățile din primele tranșe (2022–2025). Sunt menționate și fondurile de coeziune (2021–2027), pentru care alocarea teoretică este de până la circa 31 de miliarde de euro, din care până acum România a absorbit aproximativ o treime.
Contextul de calendar și suma importantă a fondurilor europene explică de ce specialiștii vorbesc despre o dependență temporară a ritmului de creștere de ritmul de contractare și plăți al fondurilor UE — exact punctul de atenție pe care îl ridică și Bogdan Glăvan.
