Economistul Andrei Caramitru a avertizat că România riscă să ajungă într-o situație asemănătoare cu unele state din America Latină, pe fondul „populismului și socialismului” și al unei „corupții totale” pe termen lung, într-un mesaj publicat pe Facebook.
El a legat acest scenariu de presiunea pentru politici de tip „să ni se deie” și a descris rezultatul, în termeni generali, drept faliment și degradare socială.
Declarațiile vin într-un context în care Consiliul Fiscal a avizat construcția bugetară pentru 2026, dar a atras atenția că echilibrul propus este fragil, în condițiile unui deficit ridicat, ale unei datorii publice peste 60% din PIB și ale unor riscuri interne și externe care pot deraia consolidarea fiscală.
Ce a scris Andrei Caramitru despre riscul unui scenariu de tip America Latină
În mesajul publicat pe Facebook, Caramitru a prezentat America Latină drept un exemplu negativ pentru ceea ce, în opinia sa, s-ar putea întâmpla în România dacă „continuăm cu metoda «să ni se deie»”.
„Dacă vreți să vedeți ce ni se va întâmpla dacă continuam cu metoda «să ni se deie», uitați-vă la America Latină. Acolo e corupție totală de decenii și populism și socialism. Sunt practic toți în faliment și în mizerie cu să ni se deie și să mai și furăm un pic. E o nenorocire”, a scris el pe Facebook.
În același mesaj, Caramitru a spus că România ar avea nevoie de „lideri puternici”, dând ca exemple pe Margaret Thatcher și Alexandru Ioan Cuza, și a cerut răsplătirea „muncii serioase” și a investițiilor, precum și sancționarea fermă a „hoției, leneviei, cerșiei și mitocăniei”.
Mesajul a stârnit discuții în mediul online.
Linia de discurs despre corupție și degradare instituțională
Într-o intervenție anterioară, Caramitru a comparat regimul politic actual din România cu regimul fanariot, descriind mecanisme istorice de numire și finanțare a domnitorilor prin „licitație” și „șpagă”, urmate de recuperarea rapidă a banilor printr-o rețea locală de exploatare.
El a folosit atunci expresia „corupție totală” pentru a caracteriza mecanismul de la centru și a afirmat că „ăsta e sistemul și acum. Nu s-a schimbat nimic”.
În aceeași intervenție, Caramitru a adăugat o componentă de responsabilitate colectivă: „E și vina noastră. Sincer. Ne merităm soarta de iobagi furați.”
Cifrele și avertismentele instituționale despre buget, deficit și datorie
Consiliul Fiscal a avizat construcția bugetară pentru 2026, dar a avertizat că echilibrul pe care mizează Guvernul este fragil și depinde de factori de risc interni și externi.
Instituția apreciază că bugetul pe 2026 poate fi compatibil cu un deficit cash în jur de 6,25% din PIB, însă această țintă este supusă presiunii costurilor de finanțare, a colectării slabe și a întârzierilor în absorbția fondurilor europene, între altele.
Consiliul Fiscal a reamintit că, în 2024, deficitul a urcat la 8,7% din PIB în termeni cash și la 9,3% din PIB în metodologie ESA, niveluri prezentate drept cele mai ridicate din Uniunea Europeană.
Instituția a arătat și că România a depășit pragul de 60% din PIB la datoria publică și a avertizat, într-un scenariu de risc, că oprirea ajustării după 2026, cu deficite ridicate, ar putea împinge datoria spre 80% din PIB până în 2034.
Consiliul Fiscal a subliniat că nivelul scăzut al veniturilor fiscale este o cauză de fond a dezechilibrului bugetar și a numit îmbunătățirea colectării, în special la TVA și la impozitul pe profit, o prioritate care va testa voința politică.
Poziția Ministerului Finanțelor despre traiectoria de corecție fiscală
În aprilie 2025, Ministerul Finanțelor a afirmat că România își menține angajamentul de a se încadra într-un deficit de 7% din PIB în 2025, conform Planului Bugetar-Structural Național pe Termen Mediu, document agreat cu Comisia Europeană.
În același comunicat, Ministerul a indicat pentru 2024 un deficit cash de 8,65% din PIB (152,72 miliarde lei) și un deficit ESA de 9,3% din PIB, explicând diferența prin metodologii distincte (cash față de accrual/ESA 2010) și prin elemente precum sumele datorate și neplătite la final de an și modul de înregistrare a dobânzilor.
Tot atunci, au fost citate date Eurostat potrivit cărora România a avut în trimestrul IV din 2024 un deficit guvernamental ajustat sezonier de 9,9% din PIB, poziționându-se drept a doua cea mai mare valoare din UE în acel trimestru.
Context internațional despre corupție ca risc pentru democrație și stabilitate
Transparency International descrie Indicele de Percepție a Corupției (Corruption Perceptions Index - CPI) ca principalul indicator global privind corupția din sectorul public, oferind o comparație anuală pentru 180 de țări și teritorii, calculul pentru 2024 fiind realizat pe baza a 13 surse externe.
Organizația atrage atenția că corupția subminează dezvoltarea și constituie o cauză importantă a declinului democratic, a instabilității și a încălcărilor drepturilor omului, cerând prioritizarea pe termen lung a combaterii corupției.
