România a înregistrat în 2024 cea mai ridicată rată a mortalității rutiere din Uniunea Europeană, cu 78 de decese la un milion de locuitori, potrivit raportului Comisiei Europene. Datele apar în contextul în care instituția avertizează că ritmul actual de reducere a victimelor de pe șosele nu este suficient pentru ca Uniunea să atingă obiectivul de a reduce la jumătate numărul de decese și răniri grave până în 2030.
La nivelul Uniunii, aproape 20.000 de persoane și-au pierdut viața în accidente rutiere în 2024, iar Comisia subliniază că, deși există progrese, este nevoie de accelerarea măsurilor și de intervenții mai ferme pentru a schimba trendul. Poziția României în clasamentul negativ indică o problemă persistentă, iar ținta pentru 2030 rămâne în pericol dacă tendințele se mențin.
Ce arată raportul: România și Bulgaria, în vârful clasamentului negativ
În statisticile pentru 2024, raportul Comisiei indică România (78 decese/milion de locuitori) și Bulgaria (74 decese/milion) drept statele membre cu cele mai ridicate rate ale mortalității rutiere. La polul opus, documentul menționează țări cu rate mult mai scăzute — exemplul citat fiind Suedia, cu aproximativ 20 de decese la un milion de locuitori — ceea ce arată diferențe mari între statele membre în materie de siguranță rutieră.
La nivelul întregii Uniuni Europene, raportul consemnează 19.940 de decese în accidente rutiere în 2024. Comisia notează că această cifră reprezintă o scădere de aproximativ 12% față de 2019, dar avertizează că ritmul nu este suficient: pentru a atinge reducerea planificată până în 2030 ar fi necesară, în medie, o scădere anuală a numărului de victime de aproximativ 4,6%.
De ce spune Comisia că UE nu e pe traiectoria corectă pentru 2030
În evaluarea publicată, Comisia Europeană afirmă că, în pofida unor progrese, „ritmul actual este insuficient” pentru atingerea obiectivelor asumate până în 2030 și atrage atenția asupra costurilor economice și sociale. Documentul estimează că accidentele rutiere generează o povară importantă asupra economiei — ordinea de mărime menționată fiind de circa 2% din PIB-ul UE — ceea ce crește presiunea pentru intervenții eficiente și coordonate.
Raportul indică factori de risc comportamentali care rămân majori: viteza excesivă, condusul sub influența alcoolului, distragerea atenției la volan și nepurtarea centurii de siguranță. Sunt semnalate și probleme sistemice — capacitate insuficientă de aplicare a legislației, finanțare limitată pentru intervenții de siguranță și guvernanță fragmentată la nivel național și local. În același timp, sunt evidențiate provocări emergente: creșterea utilizării trotinetelor electrice și a altor dispozitive de mică mobilitate, îmbătrânirea populației și introducerea treptată a unor forme de automatizare a vehiculelor, elemente care schimbă profilul riscurilor rutiere.
Măsurile anunțate la Bruxelles și zonele prioritare: infrastructură, controale, tehnologie
Comisia anunță că va concentra eforturile pe cinci direcții prioritare. Primele două vizează infrastructura și aplicarea legii: îmbunătățirea siguranței rețelelor rutiere și dezvoltarea sistemelor inteligente de transport, precum și întărirea capacității de aplicare a regulilor pentru a crea un efect de descurajare real. A treia direcție se referă la extinderea tehnologiilor de siguranță active și pasive pe vehicule, a patra răspunde noilor forme de mobilitate urbană, iar a cincea pune accent pe cercetare și monitorizare pentru a evalua eficiența intervențiilor și a ghida politicile publice.
În același document, Comisia cere statelor membre să instituie structuri funcționale de coordonare, să asigure finanțare adecvată pentru măsuri prioritare și să implementeze monitorizare periodică a progresului. După prima evaluare a siguranței rețelelor rutiere, statele sunt îndemnate să dezvolte programe sistematice de identificare și eliminare a „punctelor negre” și să planifice remedieri cu termene clare.
Comisarul european pentru transport durabil și turism, Apostolos Tzitzikostas, a declarat: „Fiecare deces pe șosea este o tragedie”, subliniind necesitatea ca eforturile să fie accelerate „mai repede și cu mai multă determinare” pentru a reduce numărul victimelor.
România, vizată de o procedură de infringement privind siguranța infrastructurii
Pe fondul acestor constatări, Comisia Europeană a atenționat anumite state membre — între care România și Franța — pentru netranspunerea sau aplicarea necorespunzătoare a normelor UE privind siguranța infrastructurii rutiere și a deschis pași procedurali în vederea remedierii situației, în legătură cu prevederile Directivei 2008/96/CE. Procedura are rolul de a aduce legislația națională în acord cu obligațiile europene și, dacă este cazul, de a determina implementarea măsurilor cerute de directivă.
Directiva 2008/96/CE prevede integrarea criteriilor de siguranță pentru utilizatorii vulnerabili în toate etapele proiectării, execuției și exploatării proiectelor rutiere: de la evaluarea inițială și inspecții aprofundate, până la măsuri concrete de remediere. Sunt impuse cerințe legate de identificarea tronsoanelor periculoase, de intervenții pentru eliminarea riscurilor și de lizibilitatea semnalizării și a marcajelor, inclusiv pentru compatibilitatea cu sistemele moderne de asistență instalate pe vehicule.
