Comisia Europeană a prezentat pe 6 februarie 2026 un nou pachet de sancţiuni — al 20‑lea de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina — care extinde restricţiile ce vizează energia, băncile, bunurile şi serviciile legate de Rusia. Executivul european spune că propune măsurile cu obiectivul ca statele membre să ajungă la un acord şi să le adopte înainte de 24 februarie 2026, data la care se împlinesc patru ani de la începutul războiului. Preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a subliniat că „Rusia se va aşeza la masa negocierilor cu intenţii sincere doar dacă va fi presată să o facă”, într‑un mesaj făcut public în contextul rundelor recente de negocieri din Abu Dhabi.
Ce include pachetul: energie, transport maritim și proiecte de gaze
Elementul central al propunerii este interzicerea completă a furnizării de servicii maritime pentru transportul ţiţeiului rusesc — inclusiv asigurare, servicii portuare şi alte servicii conexe — indiferent de preţul la care este vândut ţiţeiul. Măsura ar urma să fie implementată în coordonare cu partenerii „like‑minded”, după o decizie la nivelul G7, cu scopul de a reduce şi mai puternic veniturile Rusiei din energie. Pachetul prevede şi extinderea listei de nave „shadow fleet”: propunerea adaugă încă 43 de vase la lista de nave sancţionate, ceea ce urcă totalul la circa 640 de nave considerate folosite pentru a ocoli restricţiile. În plus, se propun interdicţii privind furnizarea de servicii de mentenanţă şi alte servicii tehnice pentru tancurile de GNL şi pentru lodoşagurile/lodoacătorii (icebreakers), măsură menită să afecteze proiectele de export de gaze şi să îngreuneze utilizarea porturilor europene.
Interdicții la import și restricții la export: metale, chimicale, minerale critice, tehnologii
Pachetul conţine noi interdicţii la import pentru anumite metale, produse chimice şi minerale considerate critice, estimate de Comisie la un volum semnificativ (ordine de sute de milioane de euro). Pe partea de export, propunerea introduce restricţii suplimentare pentru bunuri şi servicii considerate cu potenţial militar sau dual‑use — de la cauciuc şi tractoare până la servicii de securitate cibernetică — evaluate la câteva sute de milioane de euro. Textul propunerii include, pentru prima dată, activarea instrumentului anti‑circumvenţie, prin care s‑ar interzice exportul unor echipamente sensibile (de exemplu, maşini unelte CNC şi anumite echipamente radio) către jurisdicţii cu risc ridicat de re‑export către Rusia. De asemenea, sunt menţionate restricţii asupra unor tehnologii şi materiale folosite în efortul de război, inclusiv materiale utilizate la producţia unor explozivi şi echipamente conexe.
Băncile vizate și rolul instituțiilor din țări terțe
În componenta financiară, Comisia propune includerea a 20 de bănci regionale ruse pe lista entităţilor sancţionate. Totodată, pachetul vizează şi „mai multe bănci din ţări terţe” considerate că facilitează comerţul cu bunuri sancţionate sau alte mecanisme de ocolire a restricţiilor, precum şi platforme şi companii active în tranzacţionarea criptomonedelor care pot servi drept rute alternative de plată. Măsurile din blocul financiar urmăresc să înrăutăţească capacitatea Rusiei de a crea canale alternative de plăţi şi să limiteze accesul la instrumente financiare cheie folosite în comerţul internaţional.
Când ar putea fi aprobat și ce argument aduce Comisia Europeană
Măsurile propuse de Comisie intră în vigoare doar după ce cele 27 de state membre le aprobă în Consiliu; pentru sancţiuni restrictive în domeniul politicii externe este necesară, de regulă, unanimitatea capitalelor. Executivul european şi‑a exprimat dorinţa ca aprobarea să fie convenită înainte de 24 februarie 2026 — termenul simbolic al împlinirii a patru ani de la invazie —, iar discuţii între ambasadorii statelor membre au fost anunţate să înceapă în zilele următoare, cu obiectivul unei decizii rapide.
Ca argument pentru eficacitatea presiunii economice, Ursula von der Leyen a invocat scăderea veniturilor federale ruse din petrol şi gaze: datele arată că în 2025 aceste venituri au scăzut cu aproximativ 24% faţă de 2024, ajungând la cel mai scăzut nivel din 2020, ceea ce, în opinia Comisiei, confirmă că sancţiunile şi mecanismele internaţionale de plafonare a preţului au efect. Von der Leyen a reiterat că UE va continua să aplice sancţiuni „până când Rusia va iniţia negocieri serioase cu Ucraina pentru o pace justă şi durabilă”.
