Europa își regândește dependența de infrastructura digitală controlată de companii americane, pe fondul riscului ca o defecțiune tehnică, un atac cibernetic sau chiar o dispută geopolitică să ducă la întreruperi masive ale serviciilor online. Miza e una practică: dacă serviciile de cloud „cad”, pot fi afectate de la plăți și aplicații bancare până la sisteme din sănătate și instrumente de lucru folosite zilnic de milioane de oameni.
În acest context, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vorbit la Forumul Economic Mondial de la Davos despre „imperativul structural” ca Europa să „construiască o nouă formă de independență”, inclusiv pe zona de capacitate tehnologică și securitate. În paralel, Comisia Europeană lucrează la politici și obiective care vizează infrastructuri cloud și edge „securizate, sustenabile și interoperabile”.
De ce dependența de cloud-ul american e văzută ca un risc
Potrivit unei analize semnate de Johan Linåker, lector în informatică la Universitatea Lund, publicată de The Conversation și preluată de Digi24, un număr mic de companii americane controlează o parte importantă din infrastructura globală de cloud computing. În Europa, Amazon Web Services (AWS), Microsoft Azure și Google Cloud dețin aproximativ 70% din piața de cloud, în timp ce furnizorii europeni au circa 15%.
Linåker susține că dependența de câțiva furnizori globali crește vulnerabilitatea sectorului public și privat: riscul de întrerupere a serviciilor cloud poate veni din probleme tehnice, dispute geopolitice sau activități rău intenționate.
Exemple recente: incidente care au arătat cât de repede se poate bloca internetul
Textul citat de Digi24 amintește două cazuri recente atribuite unor defecțiuni tehnice: un incident AWS din 19–20 octombrie 2025, care a durat câteva ore și a perturbat mii de servicii, inclusiv aplicații bancare, și un incident major Cloudflare produs la două luni distanță, care a trimis offline platforme precum LinkedIn și Zoom.
În cazul Cloudflare există și o descriere tehnică oficială a incidentului din 5 decembrie 2025: compania spune că problemele au început la 08:47 UTC și au fost rezolvate la 09:12 UTC, cu un impact total de aproximativ 25 de minute; un subset de clienți a fost afectat, reprezentând o cotă semnificativă din traficul HTTP procesat de rețea. Cloudflare precizează că incidentul nu a fost cauzat de un atac cibernetic, ci a fost declanșat de schimbări făcute în logica de procesare a request-urilor, în timp ce încercau să detecteze și să atenueze o vulnerabilitate din industrie asociată cu React Server Components (CVE-2025-55182).
În aceeași linie, Digi24 menționează că impactul unei întreruperi masive de curent asupra serviciilor digitale a fost vizibil în 28 aprilie 2025, când Spania, Portugalia și o parte din sud-vestul Franței au suferit o pană majoră de electricitate care a afectat comunicațiile și serviciile publice pentru mai multe ore. Anchetele oficiale ulterioare au pus în discuție cauze tehnice și de planificare a rețelei electrice, nu un atac extern.
Ce face Europa: testare în orașe, open source și reguli pentru achiziții
În mai multe locuri din Europa apar inițiative care încearcă să reducă riscul unui „blackout digital”. În orașul suedez Helsingborg, un proiect de un an testează cum ar funcționa serviciile publice în cazul unei întreruperi digitale: de la eliberarea rețetelor până la continuitatea serviciilor sociale.
În nordul Germaniei, landul Schleswig-Holstein a început un proiect amplu de migrare către alternative open source: în multe locuri au fost înlocuite aplicațiile Office proprietare cu suite precum LibreOffice și Nextcloud, iar planul administrativ vizează reducerea semnificativă a licențelor comerciale (estimări publice menționează că până la circa 70% din stațiile de lucru ar urma să funcționeze fără MS Office în etapele inițiale ale tranziției), cu scopul de a folosi servicii ale marilor companii doar în cazuri excepționale. Implementarea rămâne însă etapizată și dependentă de procese locale de schimbare a aplicațiilor și procedurilor de lucru.
Tot potrivit materialului, Franța, Germania, Țările de Jos și Italia investesc în platforme și instrumente digitale open source pentru chat, video și gestionarea documentelor, astfel încât administrațiile să le poată găzdui „în propriile condiții”. În Suedia, un sistem dezvoltat de Agenția Națională de Asigurări ar rula în centre de date interne, fără servicii cloud din străinătate, și este oferit autorităților publice care caută alternative suverane.
Planul Comisiei Europene: cloud, edge și o viitoare lege pentru dezvoltare
Comisia Europeană afirmă că urmărește ca firmele și autoritățile publice să aibă acces la infrastructuri și servicii cloud „securizate, sustenabile și interoperabile”, iar tranziția către edge computing este descrisă drept o componentă importantă a strategiei.
În același document, Comisia își fixează ținte pentru 2030: 75% dintre companiile europene să folosească tehnologii cloud-edge, iar 10.000 de „edge nodes” cu securitate ridicată și neutre climatic să fie implementate în Europa. Sunt incluse și date Eurostat pentru 2023, potrivit cărora 45,2% dintre firme foloseau servicii cloud, cu diferențe mari în funcție de mărime (77,6% la companiile mari, 59% la cele medii și 41,7% la cele mici).
Comisia notează că în 2025 intenționează să propună un „Cloud and AI Development Act”, cu obiectivul de a cel puțin tripla capacitatea UE de centre de date în următorii 5–7 ani și de a acoperi integral nevoile companiilor și administrațiilor publice din UE până în 2035. Sunt menționate, de asemenea, propuneri pentru un EU Cloud Rulebook, ghidaj pentru achiziții publice și lucrul ENISA la o schemă europeană de certificare a securității pentru servicii cloud (EUCS).
