Actorii Teatrului Național „I.L. Caragiale” din București (TNB), împreună cu personalul tehnic și de producție, anunță un protest pașnic marți, 10 februarie 2026, de la ora 14:30, în fața teatrului, față de aplicarea unui „program pilot” transmis de Ministerul Culturii, care cere evidențierea detaliată a timpului de muncă și raportarea zilnică, în scris, a activității. Nemulțumirea vizează mai ales modul în care munca artistică — descrisă de actori ca fiind nenormată și imposibil de încadrat strict într-un program de birou — ajunge să fie tratată administrativ, prin anexe și formulare.
Reacția vine după ce Ministerul Culturii a publicat un set de „Instrucțiuni privind organizarea unitară și evidența timpului de muncă” pentru instituțiile publice de spectacole și concerte, elaborate ca răspuns la recomandări ale Curții de Conturi. Rămâne de văzut cum vor fi aplicate concret instrucțiunile în fiecare instituție și ce modificări vor apărea în fișele de post; ministerul precizează însă că instrucțiunile produc efecte doar după ce fișele de post modificate sunt semnate de salariați.
Ce contestă actorii TNB: „scriitori de rapoarte zilnice”
Protestul este anunțat de actorii TNB, alături de personalul care deservește scena din toate sectoarele teatrului, și vizează aplicarea unui program pilot semnalat instituției prin Circulara nr. 766/03.02.2026 — „Instrucțiuni privind organizarea unitară și evidența timpului de muncă pentru personalul de execuție din instituțiile publice de spectacol sau concert”.
Actorii și angajații din zonele tehnică și producție reclamă că prevederile ar transforma munca de creație în „muncă de birou” și i-ar obliga să raporteze zilnic, în scris, activitatea detaliată pentru orele de lucru. În comunicatul colectiv transmis public, aceștia afirmă: „Considerăm că acest proiect ucide creativitatea în cultură şi îi transformă pe artişti în «scriitori de rapoarte zilnice»”.
În același mesaj, actorii susțin că „munca artistului nu poate fi normată în 8 ore pe zi” și că efortul dintr-o oră pe scenă implică „un consum emoțional greu de cuantificat”. Organizatorii anunță că au invitat și colegi de la alte teatre să susțină neaplicarea programului pilot.
Ce spune Ministerul Culturii despre instrucțiuni și cum ar urma să fie aplicate
Ministerul Culturii a precizat într-un comunicat că instrucțiunile sunt „propuneri și modele”, un îndrumar destinat instituțiilor, și a explicat că responsabilitatea planificării activităților artistice revine managementului fiecărei instituții. Totodată, ministerul a arătat că instrucțiunile au caracter obligatoriu pentru instituțiile subordonate Ministerului Culturii și caracter facultativ pentru celelalte instituții de spectacole, urmând a fi adaptate la specificul fiecărei instituții.
Setul transmis spre implementare este construit pe patru repere: structurarea unitară a componentelor de activitate (Anexa nr. 1), programul săptămânal de lucru, raportul individual de activitate și foaia colectivă de prezență standardizată. Ministerul precizează că aceste instrumente au rolul de suport pentru actualizarea fișelor de post și pentru repartizarea anuală a timpului de muncă.
În clarificările venite din partea ministerului se arată că măsura se implementează timp de 30 de zile la nivelul instituțiilor, că „produc efecte” după semnarea fișelor de post modificate de către salariați și că evaluarea, în funcție de cele patru criterii menționate, ar urma să se facă în anul următor; ministerul mai adaugă că, dacă aplicarea nu funcționează, poate fi modificată.
Reacția UNITER: „birocratizare, destabilizare și devalorizare”
Uniunea Teatrală din România (UNITER) a transmis un comunicat în care califică proiectul drept „un demers profund imoral” și îl descrie drept „un proces de birocratizare, destabilizare și devalorizare a rolului artei și artiștilor în societate”. UNITER cere o administrație care să înțeleagă că actul artistic se întemeiază pe libertate, responsabilitate și vocație, nu pe suspiciune și control administrativ.
În același comunicat, UNITER critică încercarea de a „măsura nemăsurabilul” și semnalează că indicatori precum „1.800 de ore, dintre care 900 de repetiții” arată o neînțelegere a specificului muncii artistice, unde orele efective de lucru și efortul creativ nu pot fi reduse la o simplă normare orară.
Te-ar putea interesa si...
Florian Bodog, achitat definitiv la ÎCCJ în dosarul de abuz în serviciu: ce argumente au cântărit în decizia completului de cinci judecători 
Iranul repornește treptat Internetul, pe fondul unui bilanț de mii de morți Ce mai apare în dezbatere: pontaj zilnic, „activitate invizibilă” și acuzații de birocrație
Documentul prevede, în variantele de planificare, evidența timpului de muncă prin pontajarea prezenței (pe ture/opt ore pe zi) și justificarea în scris a activităților desfășurate în timpul programului, inclusiv prin declararea, sub semnătură, a aşa-numitei „activități de lucru invizibile” (exemplificate cu memorarea textelor la actori sau studiul individual la muzicieni).
Mai multe voci din teatru spun că măsurile vor crește volumul de birocrație și nu țin cont de specificul muncii artistice; argumentul invocat este că, în prezent, există deja forme de raportare (de exemplu, raport lunar) și că un sistem zilnic ar aduce un volum mult mai mare de formulare, încărcând administrativ instituțiile.
Managerul interimar al TNB, Adrian Titieni, a declarat că „este prematur” să emită un punct de vedere public privind normele primite de manageri și că „trebuie văzut despre ce e vorba”, înainte de a formula o poziție oficială a instituției.
