Premierul Ilie Bolojan a avertizat că prezența Statelor Unite în NATO rămâne „crucială” pentru România și a spus că o ruptură politică între Uniunea Europeană și Statele Unite ar fi „o catastrofă pentru întreaga lume occidentală”.
În același interviu, el a legat această poziție de contextul de securitate de la granița estică a Uniunii Europene, indicând războiul din Ucraina drept o provocare majoră pentru regiune și pentru securitatea României.
Totodată, Bolojan a prezentat o agendă internă de stabilizare economică și reforme, cu accent pe reducerea deficitului bugetar și pe schimbarea modelului de creștere.
Mesajul despre NATO și legătura SUA – Europa
Ilie Bolojan a afirmat că, pentru România, aderarea la NATO a fost „un element foarte important” și că Statele Unite „au fost și sunt în continuare un scut major pentru Europa, mai ales pentru Europa de Est”.
În acest context, el a reiterat că România consideră „crucială” prezența americană în cadrul NATO.
Bolojan a spus că „Statele Unite au, de asemenea, nevoie de Uniunea Europeană” și că îi este „greu să-și imagineze lumea occidentală fără binomul Statele Unite – Europa”, deși există ocazional „moduri diferite de a gândi”.
El a subliniat că statele care au aderat la NATO „au dorit acest lucru” și că „nimeni nu ne-a obligat”.
Contextul de securitate invocat în interviu
În discuția despre politica externă, premierul a arătat că „vecinătatea noastră reprezintă o provocare majoră” și a spus că războiul din Ucraina „durează de patru ani”, referindu-se la a doua invazie din 2022, nu la cea din 2014.
El a afirmat că, din cauza atacurilor rusești, fiecare țară europeană „și-a pierdut o parte din încrederea în previzibilitatea acțiunilor Rusiei” și a insistat asupra importanței ca frontiera de est a Uniunii Europene să fie sigură.
Pe plan umanitar, Bolojan a menționat că în România se află aproximativ 100.000 de refugiați ucraineni, majoritatea femei și copii, integrați în sistemul educațional și social.
Referitor la cooperarea cu Franța, el a declarat că aceasta este „un partener strategic important” și a afirmat că „apărarea flancului sud-estic al NATO este asigurată de Franța”.
Economia și reformele puse în același tablou
În interviu, premierul a comparat provocările economice ale României cu cele ale Franței, afirmând că ambele se confruntă cu deficite bugetare semnificative.
El a declarat că, la preluarea mandatului în iunie 2025, deficitul bugetar al României era de 9,3% și că reducerea acestuia a devenit o prioritate, în contextul unor dobânzi „foarte mari” și al unor marje de manevră reduse pentru dezvoltare.
Bolojan a estimat că inflația se situează la aproximativ 10%, context care a alimentat un vot antisistem puternic și nemulțumirea populației față de clasa politică.
Potrivit declarațiilor sale, Executivul a adoptat pachete de măsuri pentru creșterea veniturilor la buget și reducerea cheltuielilor, printre care modificarea sistemului de pensii pentru magistrați, reducerea cheltuielilor administrative și măsuri de descentralizare.
Premierul a spus că Guvernul urmărește schimbarea modelului economic – de la unul bazat în principal pe consum la unul axat mai mult pe producție – și a explicat că o parte din dezvoltarea recentă s-a sprijinit pe consum, ceea ce a contribuit la adâncirea deficitului.
Bolojan a menționat sectoarele considerate prioritare pentru creștere: tehnologia informației, agricultură și sectorul energetic, unde România are resurse importante de gaze și petrol.
El a afirmat că Guvernul mizează și pe atragerea fondurilor europene, estimând pentru 2026 obținerea a aproximativ 10 miliarde de euro, condiționat de implementarea reformelor și de cofinanțarea proiectelor, și a precizat că deficitul bugetar ar urma să fie redus de la 7,7% anul trecut la 6,2% în 2026.
Elemente de context instituțional despre cooperarea de apărare
Ministerul Apărării Naționale a publicat, într-un comunicat din 12 noiembrie 2025, că ministrul apărării Liviu-Ionuț Moșteanu s-a întâlnit cu Matthew Whitaker, ambasadorul SUA la NATO, și cu generalul Christopher Donahue, comandantul NATO Land Forces Command și al US Army Europe and Africa, în marja exercițiului DACIAN FALL 2025.
Ministerul a precizat că discuțiile au vizat Parteneriatul Strategic România – SUA, consolidarea prezenței aliate în România și întărirea posturii de apărare și descurajare pe flancul estic al NATO.
Comunicatul subliniază că Statele Unite rămân principalul furnizor de echipamente militare și capabilități avansate pentru Forțele Armate Române, iar cooperarea constantă contribuie la întărirea capabilităților, inclusiv în domeniul protecției aeriene și al răspunsului la amenințări emergente.
În același comunicat este menționată inițiativa Eastern Sentry, prezentată ca un demers destinat construirii unei arhitecturi coerente de apărare aeriană și antirachetă de la Marea Baltică la Marea Neagră.
Analiză de context despre ajustări ale prezenței americane
Oficiali americani și români au anunțat la 29 octombrie că militarii din 2nd Infantry Brigade Combat Team, 101st Airborne Division nu vor fi înlocuiți după întoarcerea din Europa.
Ministrul român al apărării, Ionuț Moșteanu, a spus că România și aliații au fost informați despre ajustarea trupelor americane de pe flancul estic și a precizat că nu este vorba despre o retragere, ci despre suspendarea rotației unei brigăzi cu elemente în mai multe țări NATO, inclusiv România.
Aproximativ 1.000 de militari americani ar urma să rămână în România, în timp ce, înainte de anunț, numărul acestora era estimat la aproximativ 1.700.
Donald Trump a descris reducerea trupelor în România drept „nu foarte semnificativă”.
