Premierul Ilie Bolojan a declarat joi, la Bruxelles, că a reconfirmat împreună cu reprezentanții Comisiei Europene ținta de deficit bugetar pentru România în acest an, „care să se apropie de 6%”.
Potrivit șefului Guvernului, discuția a avut loc cu comisarul european pentru economie și productivitate, Valdis Dombrovskis, iar România își menține angajamentul de a urma o traiectorie de corecție a deficitului.
În aceeași intervenție, Ilie Bolojan a legat ținta de deficit de costurile de finanțare ale statului, afirmând că România a contractat în aceste zile împrumuturi „cu dobânzi reduse față de anul trecut” și că direcția urmărită este reducerea costului dobânzilor, menținerea absorbției fondurilor europene și aplicarea unor măsuri de relansare, așa cum le-a numit el.
Ce a spus premierul despre ținta de deficit și angajamentele de corecție
Ilie Bolojan a precizat că a „confirmat încă o dată” cu comisarul pentru economie că România va urmări în acest an o țintă de deficit apropiată de 6% și că va respecta angajamentele asumate pentru a corecta traiectoria de deficit.
În declarația făcută la sediul Reprezentanței Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană, premierul a menționat explicit numele comisarului cu care a discutat, Valdis Dombrovskis, și a încadrat discuția în ansamblul preocupărilor legate de finanțarea bugetului și de fondurile europene.
Într-un context mai larg, premierul a afirmat că disciplina pe această direcție contează pentru costul datoriei publice și pentru menținerea capacității de finanțare a priorităților guvernamentale, invocând faptul că dobânzile la împrumuturi au fost mai mici decât anul trecut.
Investiții, PNRR și presiunea termenelor din 2026
Premierul a spus că discuțiile de la Bruxelles au vizat și provocările bugetului din acest an și a caracterizat 2026 drept „un vârf de investiții”, în principal din cauza fondurilor europene din PNRR, care trebuie absorbite până la sfârșitul lunii august.
Ilie Bolojan a indicat o componentă de aproximativ 10 miliarde de euro care ar trebui absorbită, precizând că aproape 50% ar fi grant și restul împrumut.
Tot în aceeași declarație, premierul a afirmat că bugetul de investiții va fi peste 7%, iar din acesta 3,6-3,7% ar reprezenta proiecte prin PNRR.
El a descris, în același cadru, presiunea de a menține un volum mare de investiții pentru finalizarea proiectelor PNRR, dar și pentru continuarea lucrărilor din alte proiecte finanțate din fonduri europene sau din bugete naționale.
Contextul numeric invocat în documentele europene și într-o declarație anterioară
Într-o declarație din septembrie 2025, Ilie Bolojan a spus că, pe baza discuțiilor dintre echipele tehnice ale Ministerului Finanțelor și cele ale Comisiei, s-a agreat atunci un deficit de 8,4% din PIB pentru închiderea anului.
În aceeași declarație din 2025, premierul a legat nivelul deficitului de creșterea costurilor cu dobânzile, menționând o estimare inițială de puțin peste 40 miliarde lei și o evaluare ulterioară potrivit căreia costul ar depăși 50 miliarde lei.
Separat, o pagină de prognoză a Comisiei Europene include proiecții în care soldul bugetului general consolidat este indicat la -8,4% din PIB în 2025 și -6,2% din PIB în 2026.
Aceste repere sunt relevante ca fundal pentru declarația de la Bruxelles privind ținta „aproape de 6%” în acest an, în condițiile în care premierul a pus accent pe continuarea consolidării fiscale și pe menținerea absorbției fondurilor europene.
Întâlnirile de la Bruxelles și mesajul despre reforme
În cadrul vizitei de lucru la Bruxelles, Ilie Bolojan a avut întrevederi cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, comisar pentru Drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, și cu comisarul european Valdis Dombrovskis.
Premierul a declarat că „miza cea mai importantă este să facem reforme, să ne respectăm angajamentele, să atragem banii”, în contextul întâlnirilor și al subiectelor legate de accesarea fondurilor europene, buget și traiectoria de reducere a deficitului.
În aceeași conferință de presă, el a menționat și elemente de agendă precum întâlnirea cu europarlamentarii români pentru sincronizarea pozițiilor, precum și o vizită neanunțată la Consulatul României de la Bruxelles, pe care a legat-o de prioritatea îmbunătățirii serviciilor consulare și de extinderea rețelei consulare, inclusiv prin digitalizare.
