Marcel Ciolacu a reacționat public după ce premierul Ilie Bolojan a susținut că „în mandatul premierului Marcel Ciolacu s-a stabilit și s-a votat schema de gestionare a programului SAFE”. Fostul prim-ministru afirmă că desemnarea Cancelariei Prim‑Ministrului ca integrator al Programului SAFE s-a făcut, de fapt, printr-o ordonanță de urgență adoptată în timpul Guvernului condus de Ilie Bolojan.
Ciolacu îl acuză pe Bolojan că „minte cu nerușinare” și invocă o succesiune de acte normative pe care le indică drept probă pentru momentul în care a fost stabilită arhitectura de gestionare a SAFE.
Disputa a fost declanșată în contextul unei conferințe de presă la Suceava, unde Ilie Bolojan a fost întrebat cine a decis alocarea a „cinci miliarde de euro” către o firmă din Germania și „doar 800 de milioane” către o firmă din România.
În paralel, actele descriu rolurile instituționale pentru implementarea instrumentului european SAFE și modul de funcționare al grupului de lucru interinstituțional.
Ce susține Ciolacu despre actele care au stabilit schema SAFE
Marcel Ciolacu afirmă că „desemnarea Cancelariei prim‑ministrului ca integrator al Programului SAFE” a fost făcută prin Ordonanța de urgență nr. 62/2025, adoptată la 20 noiembrie 2025.
Tot în argumentația sa, fostul premier invocă Decizia prim‑ministrului nr. 524 din 21 noiembrie 2025, care stabilește atribuțiile, funcționarea și componența nominală a Grupului de lucru interinstituțional pentru SAFE și este semnată de prim‑ministrul Ilie‑Gavril Bolojan.
Ciolacu mai afirmă că „votul” invocat de Bolojan ar fi fost dat în guvernarea acestuia, menționând un vot în Senat pentru OUG 62/2025 la 17 decembrie 2025 și arătând că Legea nr. 4/2026, adoptată de Parlament la 9 ianuarie 2026, aprobă ordonanța de urgență.
Fostul premier separă cadrul european de deciziile naționale și indică drept element anterior mandatului Bolojan Regulamentul (UE) 2025/1106, adoptat de Consiliul Uniunii Europene la 27 mai 2025, pe care îl califică drept „un act european, nu o «schemă românească de gestionare»”.
Cum este definit rolul Cancelariei și al grupului de lucru în actele publicate
Ordonanța de urgență nr. 62/2025 prevede, la articolul 1, instituțiile cu atribuții în coordonarea, gestionarea, implementarea și controlul fondurilor acordate României prin Instrumentul SAFE, incluzând Cancelaria Prim‑Ministrului, Ministerul Finanțelor și o serie de alte instituții relevante, între care Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne și servicii de informații.
În același text, Cancelaria Prim‑Ministrului este desemnată ca instituția care „asigură supervizarea generală a implementării Planului” și are atribuții concrete precum coordonarea autorităților pentru participarea la SAFE, transmiterea și negocierea cu Comisia Europeană a proiectelor și documentațiilor, precum și negocierea cooperării cu alte state eligibile și cu potențiali furnizori.
Decizia nr. 524/2025 stabilește că grupul de lucru interinstituțional este condus de șeful Cancelariei Prim‑Ministrului, în calitate de președinte. Documentul prevede, de asemenea, că grupul ia decizii prin consens și că, în lipsa consensului, decizia aparține șefului Cancelariei Prim‑Ministrului.
Anexa deciziei include componența nominală a grupului, cu membri din Cancelaria Prim‑Ministrului, Administrația Prezidențială, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Economiei, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Finanțelor și Serviciul Român de Informații. În listă apar, între alții, Mihai Jurca (șeful Cancelariei Prim‑Ministrului, președinte), Mihnea‑Claudiu Drumea (secretar de stat la Cancelarie), Andrei‑Răzvan Lupu (consilier de stat la Cancelarie) și Radu Burnete (consilier prezidențial).
Atacul politic asupra conducerii grupului și tema alocărilor financiare
Marcel Ciolacu critică formula de conducere a grupului de lucru, pe care o caracterizează drept „o structură politică”, și îl atacă pe șeful Cancelariei Prim‑Ministrului, pe care îl descrie în termeni duri, susținând că a fost numit pentru a conduce „un program de înzestrare militară de 16 miliarde euro”.
Fostul premier susține că s-a ajuns la situația în care „nimeni să nu știe cine a stabilit ca prețul și ca termenul să cântărească 100% în decizie” și afirmă că „în niciunul dintre actele normative votate de Parlament nu există grila de criterii completă”.
Ciolacu oferă date privind distribuția contractelor și a sumelor, scriind că „5,69 miliarde euro = 68,3% din pachet” ar merge către „un uriaș grup industrial german”, care ar primi „7 din 15 contracte”.
Ciolacu adaugă și alte revendicări, afirmând că „singura investiție locală în apărare” menționată de el - o fabrică de pulberi care ar urma să fie deschisă în România cu finanțare de la Comisia Europeană - este un proiect realizat de el împreună cu ministrul Economiei, Radu Oprea, și că achiziția Portului Giurgiuleşti ar fi rezultatul negocierilor purtate de Ciolacu și Sorin Grindeanu.
Poziția premierului Bolojan în conferința de presă
Ilie Bolojan a respins întrebarea despre alocările către Germania și România, calificând-o drept „tendențioasă și eronată”, și a anunțat că va face „precizările de rigoare”.
Premierul a declarat că „în mandatul premierului Marcel Ciolacu s-a stabilit și s-a votat schema de gestionare a programului SAFE” și că, „la propunerea premierului”, Cancelaria Prim‑Ministrului a fost desemnată integrator al gestionării SAFE. Bolojan a mai afirmat că aceasta ar fi fost „o decizie luată în mandatul premierului Ciolacu” care a trebuit respectată pentru continuitate, îndemnând la verificarea persoanelor care ocupau atunci funcțiile de premier și cancelar.
