Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a acuzat vineri, 1 mai, alianța PSD-AUR că a declanșat, prin moțiunea de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan, „o criză politică inutilă”, despre care spune că are efecte economice resimțite de populație. Țoiu a legat situația politică de evoluția cursului de schimb și de costurile suportate de români, inclusiv la credite.
Moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR urmează să fie dezbătută și votată marți, 5 mai, în plenul reunit al Parlamentului. Documentul a fost prezentat anterior în plen, iar calendarul de dezbatere și vot a fost stabilit de Birourile permanente reunite.
În aceeași zi, Oana Țoiu a vorbit și despre declasificarea a peste 5.000 de dosare diplomatice din primii ani de după 1989 din arhivele MAE, punctând că este „dreptul poporului român la informații care îl privesc”.
Ce a spus Oana Țoiu despre moțiunea PSD-AUR
Într-o intervenție televizată, Oana Țoiu a susținut că depunerea moțiunii a dus la o situație politică pe care o consideră evitabilă: „suntem într-o criză politică inutilă” și „evitabilă”. În același context, a afirmat că România ar trebui să-și reconfirme orientarea pro-europeană „nu prin declarații, prin decizii”.
Țoiu a legat această tensiune politică de efecte economice și de percepția externă, afirmând: „Am ajuns la un curs istoric al leului, impactul deciziilor acestor partide, de a depune moțiune de cenzură, se simte direct în buzunarul românilor”. În același pasaj, ea a enumerat consecințe precum „rate mai mari” și „curs al leului negativ” și a invocat „îngrijorarea partenerilor noștri internaționali privind direcția României”.
Ministra a spus că momentul este unul nepotrivit pentru escaladare politică, invocând suprapunerea cu alte presiuni: „o criză politică declanșată iresponsabil, suprapusă cu crize de securitate”, cu probleme legate de prețul energiei și cu „instabilitatea din regiune și războiul de la graniță”.
Cum arată calendarul și cadrul parlamentar al moțiunii
Moțiunea de cenzură intitulată „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populaţiei şi de vânzare frauduloasă a averii statului” a fost depusă de grupurile parlamentare ale PSD, AUR și PACE - Întâi România și a fost prezentată în plenul reunit al Parlamentului. Textul a fost citit de liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.
Dezbaterea și votul sunt programate pentru 5 mai, de la ora 11:00, iar votul este secret, cu bile.
În ziua prezentării moțiunii în plen, la ședință nu au fost prezenți nici premierul Ilie Bolojan, nici Sorin Grindeanu.
Într-o actualizare separată, PSD a anunțat că toți reprezentanții partidului care ocupau funcții guvernamentale au demisionat pe fondul moțiunii depuse împreună cu AUR.
Ce susține moțiunea de cenzură și ce teme economice invocă semnatarii
Moțiunea acuză Guvernul condus de Ilie Bolojan că ar confunda „reforma cu vânzarea și strategia cu improvizația” și susține că România „nu este o marfă”, iar companiile statului nu sunt „active de lichidat pentru a acoperi eșecuri politice”.
Textul invocă acuzații privind „înstrăinarea de active strategice”, inclusiv printr-un mecanism descris drept „plasare accelerată”, și enumeră companii și active considerate strategice - precum CEC Bank, Salrom, Hidroelectrica, Romgaz, Aeroporturi București, Portul Constanța, Loteria Română, Poșta Română, Romarm/Uzina Mecanică Cugir, Avioane Craiova și Romaero.
Documentul include, de asemenea, pasaje despre PNRR, susținând că invocarea acestuia „nu se susține” în logica demersului criticat și că listarea nu ar reduce deficitul bugetar potrivit metodologiei europene, ci ar duce la pierderea dividendelor aferente participațiilor vândute.
Declasificarea a peste 5.000 de dosare diplomatice din arhivele MAE
Separat de disputa politică din jurul moțiunii, Oana Țoiu a abordat public și declasificarea a peste 5.000 de dosare diplomatice din primii ani de tranziție, aflate în arhivele Ministerului Afacerilor Externe. Ea a motivat decizia prin ideea că „e dreptul poporului român la informații care îl privesc”.
Întrebată despre numele lui Călin Georgescu, descris ca fost candidat independent în alegerile prezidențiale anulate în 2024, Țoiu a răspuns că „nu are legătură directă”. În același context, a fost menționat că dosarele includ informații despre alegerile din mai 1990, mineriade, vizita Regelui Mihai I al României și corespondența cu fosta Uniune Sovietică.
