Alexandru Rogobete, ministrul demisionar al Sănătății, l-a criticat pe premierul Ilie Bolojan după ce acesta a respins propunerea de a introduce excepții de la regula primei zile de concediu medical neplătite.
Rogobete a spus că a încercat să promoveze o ordonanță de urgență menită să corecteze măsura, printr-un set clar de excepții, însă inițiativa nu a primit avizele necesare în Guvern.
În intervenția sa, ministrul a afirmat că ideea neplătirii primei zile există și în alte țări europene, dar a subliniat că aplicarea „de sus până jos” fără nuanțe produce inechități între pacienți.
„Am primit un mare nu ferm din partea premierului. Am încercat o ordonanță de urgență care nu a primit avizele din partea Guvernului”, a declarat Alexandru Rogobete.
Ce excepții a cerut Rogobete pentru prima zi neplătită
Alexandru Rogobete a dat ca exemple situații în care, în viziunea sa, regula primei zile de concediu medical neplătite ar trebui să aibă excepții: pacienți oncologici, pacienți care urmează tratamente prin radioterapie sau chimioterapie și persoane care au suferit un accident vascular cerebral (AVC).
El a argumentat că măsura nu poate fi aplicată uniform tuturor categoriilor, pentru că afectează oameni aflați în tratamente dificile sau în situații medicale critice.
Rogobete a mai spus că a susținut constant introducerea excepțiilor și că, după ce ordonanța de urgență nu a primit avizele în Guvern, a susținut proiectul în Parlament.
Potrivit declarațiilor sale, Parlamentul a adoptat excepțiile propuse de Ministerul Sănătății; odată cu promulgarea proiectului de către președintele Nicușor Dan, prima zi de concediu medical va fi plătită în cazul pacienților cronici, al celor incluși în programele naționale de sănătate, al urgențelor medico-chirurgicale și al pacienților care beneficiază de spitalizare de zi.
Cum a justificat Bolojan regula și de ce a legat-o de buget
Ilie Bolojan a declarat, într-o conferință de presă, că decizia de a nu plăti prima zi de concediu medical a fost adoptată de Guvern la propunerea Ministerului Sănătății și a descris măsura drept una tranzitorie.
Premierul a spus că o evaluare a impactului măsurii va putea fi făcută după cel puțin o lună de la intrarea în vigoare.
În aceeași intervenție, Bolojan a menționat dimensiunea cheltuielilor cu concediile medicale: 6 miliarde de lei anul trecut, echivalentul a aproximativ 1,2 miliarde de euro.
Tot el a afirmat că suma economisită astfel ar putea rămâne în sistem pentru acoperirea costurilor cu medicamentele și serviciile medicale.
Rogobete și bilanțul de final de mandat invocat în aceeași intervenție
În aceeași apariție publică, Alexandru Rogobete a vorbit despre „moștenirea” pe care o lasă după mandat, indicând „22 de șantiere avansate pentru 22 de spitale noi în România”.
El a detaliat că este vorba despre opt proiecte prin PNRR, nouă prin Programul Operațional Sănătate, trei centre de arși grav (două dintre ele la 97-98% stadiu de implementare) și cele două spitale regionale de la Craiova și Iași, unde „se lucrează”.
Rogobete a mai afirmat că, din punct de vedere administrativ, „plățile sunt la zi”, că nu lasă datorii și nici blocaje administrative.
Tot el a spus că, „în principiu”, până în august cele şapte spitale aflate în stadii avansate ar urma să fie date în folosință, deoarece se lucrează la ultimele detalii.
