Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a declarat că „zăpada neagră” rămasă pe străzile din București este „imaginea-simbol a poluării” din Capitală și a legat fenomenul de expunerea zilnică a populației la poluanți.
„Această poluare ajunge în plămânii noștri, în fiecare zi. Acesta este un inamic tăcut pe care noi nu-l vedem în fiecare zi”, a spus Diana Buzoianu.
În intervenție, ministra a indicat mai multe surse posibile ale poluării observabile pe zăpadă: trafic rutier, șantiere, arderi ilegale, tăieri neautorizate și materialele antiderapante folosite pe carosabil.
Declarațiile au fost făcute în contextul comunicărilor Gărzii Naționale de Mediu privind controalele și sancțiunile aplicate în 2025 în regiunea București-Ilfov pentru nereguli ce afectează calitatea aerului.
Ce a spus Diana Buzoianu despre „zăpada neagră” și sursele poluării
Diana Buzoianu a afirmat că zăpada murdară, rămasă neadunată și înnegrită, reflectă poluarea aerului din București: „Este imaginea-simbol a poluării pe care noi o avem în București”, a spus ministra.
Ministra a enumerat explicit factori pe care i-a asociat poluării: traficul, șantierele „care nu sunt gestionate corect conform legislației”, tăierile ilegale, arderile ilegale și materialele antiderapante aplicate pe carosabil.
„Dacă această poluare nu ajunge pe zăpadă, în apă și în sol, ajunge în plămânii noștri”, a adăugat Diana Buzoianu, subliniind importanța respectării legislației de mediu ca măsură de protecție a sănătății.
Ministra a anunțat intensificarea controalelor privind arderile ilegale în jurul Bucureștiului și a menționat aplicarea unor „sancțiuni record” în ultimul an, comparativ cu anii anteriori.
Date despre controale și sancțiuni în București-Ilfov
Garda Națională de Mediu (GNM) a anunțat că, în 2025, a aplicat amenzi în valoare totală de 2,46 milioane de lei pentru combaterea poluării aerului în regiunea București-Ilfov, în contextul depășirilor repetate ale valorilor-limită pentru particulele în suspensie (PM10 și PM2,5).
Conform informării GNM, traficul rutier reprezintă 58,4% din totalul poluării aerului, iar încălzirea rezidențială contribuie cu 27,4%; împreună, cele două surse generează peste 84% din emisiile de PM10 din București.
În Capitală, GNM a efectuat 108 controale la instalații industriale, stații de betoane și șantiere cu potențial de emisii difuze și a aplicat 93 de sancțiuni contravenționale în valoare totală de 1,52 milioane de lei pentru abateri precum lipsa umectării drumurilor de șantier, neutilizarea plaselor antipraf, gestionarea deficitară a materialelor și deșeurilor și emisii necontrolate.
În județul Ilfov, GNM a verificat 139 de operatori economici, dintre care 35 au fost sancționați, valoarea totală a amenzilor fiind de 840.000 de lei.
Instituția a mai comunicat desfășurarea unor acțiuni operative alături de Poliție și Jandarmerie pentru combaterea arderilor ilegale, inclusiv prin utilizarea dronelor în zone precum Vidra și Sintești.
Planul integrat de calitate a aerului și amenda pentru PMB
În intervenția sa, Diana Buzoianu a afirmat că „Bucureștiul de ani de zile este amendat pentru că nu are un plan, un plan de gestionare a poluării aerului” și a menționat că România se află în procedură de infringement pentru că mai multe orașe nu au astfel de planuri.
Separat, GNM a anunțat verificări privind modul în care administrația locală își îndeplinește obligațiile privind protecția atmosferei și a constatat absența Planului Integrat de Calitate a Aerului (PICA), lipsa unui plan de măsuri urgente pentru episoadele de poluare și întârzieri semnificative în realizarea Registrului Spațiilor Verzi.
Ca sancțiune pentru nerespectarea măsurilor dispuse anterior, Primăria Municipiului București (PMB) a fost sancționată cu 100.000 de lei, iar GNM a impus măsuri suplimentare pentru finalizarea documentelor strategice.
GNM a arătat că întârzierea realizării Registrului Spațiilor Verzi afectează capacitatea administrației de a gestiona suprafețele vegetale și, implicit, rolul acestor spații în reducerea concentrațiilor de particule în suspensie.
Context european și indicatori naționali pentru particule în suspensie
Agenția Europeană de Mediu (EEA) prezintă indicatori privind numărul de decese premature atribuibile expunerii la particule fine (PM2,5) și obiectivele planului de acțiune „zero pollution” pentru 2030.
EEA notează că emisiile principalilor poluanți au scăzut în România între 1990 și 2022 și că, între 2005 și 2022, emisiile de PM2,5 au înregistrat o reducere la nivel național; la nivelul concentrațiilor de PM10 s-a observat o tendință descendentă generală.
Potrivit EEA, în 2023 poluarea cu PM2,5 în România a înregistrat o valoare medie anuală de 15,7 μg/m³, comparativ cu 17,2 μg/m³ în anul precedent.
EEA menționează un studiu efectuat în 44 de orașe pentru evaluarea morbidității asociate factorilor de poluare; rezultatele pentru 2023 indică o lipsă de corelație clară între incidența cazurilor de astm bronșic și concentrațiile de particule pentru perioada analizată.
