Avocatul Poporului a transmis Ministerului Justiției un punct de vedere în care respinge propunerea de reducere a vârstei răspunderii penale de la 14 la 12 ani pentru infracțiunea de omor, apreciind că minorii sub 14 ani nu au discernământul necesar pentru a înțelege pe deplin gravitatea faptelor și consecințele juridice ale acestora.
Poziția vine în contextul unei propuneri legislative înregistrate la Senat, inițiate de deputatul neafiliat Alexandru-Ștefan Băișanu, care prevede posibilitatea tragerii la răspundere penală a copiilor între 12 și 14 ani pentru omor, cu condiția dovedirii discernământului.
Ministerul Justiției a declarat că nu a inițiat un proiect de lege privind modificarea vârstei răspunderii penale.
Ce prevede propunerea și cum ar arăta schimbarea
Propunerea aflată în discuție vizează coborârea pragului de răspundere penală de la 14 la 12 ani, exclusiv pentru infracțiunea de omor, și numai în ipoteza în care se constată că minorul a acționat cu discernământ.
Conform expunerii de motive, stabilirea discernământului ar urma să se facă pe baza unei evaluări psihologice și psihiatrice efectuată de specialiști.
Regula aplicată în prezent este aceea conform căreia minorii sub 14 ani nu răspund penal; între 14 și 16 ani răspunderea penală intervine numai dacă se dovedește discernământul; după 16 ani, răspunderea penală se aplică potrivit regulilor generale, cu regim special pentru minori.
Argumentele Avocatului Poporului despre discernământ și efectele intervenției penale
În punctul de vedere transmis Ministerului Justiției, Avocatul Poporului susține menținerea limitei de 14 ani, arătând că dezvoltarea psihică și emoțională a copiilor de 12-13 ani nu este completă și că, de aceea, capacitatea de a înțelege semnificația socială a unei fapte precum omorul și consecințele juridice nu este suficient dezvoltată.
Instituția pledează pentru o prezumție a lipsei discernământului penal pentru copiii sub 14 ani și subliniază că reacția statului ar trebui să fie preponderent una de protecție și intervenție socială – consiliere, sprijin pentru familie, supraveghere și măsuri educative – și nu una centrată pe pedeapsa penală.
Avocatul Poporului avertizează asupra riscului stigmatizării copiilor prin implicarea în sistemul penal, cu efecte pe termen lung asupra reintegrării, și menționează că intervenția penală timpurie nu reduce neapărat comportamentele violente și, în anumite situații, le poate accentua.
În aceeași logică, instituția leagă delincvența juvenilă de vulnerabilități sociale – familii dezorganizate sau monoparentale, părinți plecați la muncă în străinătate, abandon școlar și supraveghere insuficientă – și insistă că problema centrală ține de calitatea și finanțarea serviciilor sociale și a intervenției timpurii.
Datele invocate și poziții din zona societății civile
Avocatul Poporului invocă argumente de proporționalitate: analiza instituției a identificat două cazuri de omor în care au fost implicați minori sub 14 ani în perioada 2023-2026, raportate la aproximativ trei milioane de copii cu vârste între 0 și 14 ani în România.
Organizația Salvați Copiii România a afirmat că reducerea vârstei răspunderii penale nu corectează cauzele care duc la evenimente tragice și poate „deschide un cerc vicios al delincvenței”, în special în condițiile capacităților limitate de protecție și reabilitare.
Salvați Copiii a indicat că în România funcționează patru unități specializate administrate de Administrația Națională a Penitenciarelor, destinate minorilor (14-18 ani) față de care s-au dispus măsuri educative privative de libertate, și a semnalat insuficiența personalului specializat (psihologi, asistenți sociali, mediatori, pedagogi) pentru gestionarea acestor cazuri.
Organizația a menționat experiențe internaționale, exemplificând cu Danemarca, unde coborârea temporară a vârstei minime a răspunderii penale de la 15 la 14 ani (2010-2012) nu a redus numărul faptelor, iar evaluările au arătat o creștere cu aproximativ 10% a recidivei la 14 ani în rândul celor judecați de instanțe – măsura fiind ulterior abandonată.
Ce a spus Ministerul Justiției despre demersul în curs
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat că Ministerul Justiției nu a inițiat un proiect de lege privind modificarea vârstei răspunderii penale a minorilor și că analiza se desfășoară în cadrul unui grup de lucru.
Potrivit ministrului, grupul de lucru analizează oportunitatea modificării condițiilor răspunderii penale a minorilor în urma consultării cu instituții, autorități, profesioniști ai dreptului și reprezentanți ai societății civile.
Ministerul Justiției a organizat la 19 februarie 2026 o reuniune extinsă a grupului de lucru, la care au participat reprezentanți ai Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Avocatul Poporului, Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, Administrației Naționale a Penitenciarelor, Institutului Național de Medicină Legală „Mina Minovici”, Direcției Naționale de Probațiune, Inspectoratului General al Poliției Române, precum și reprezentanți ai societății civile, între care Salvați Copiii și UNICEF România.
