Un medic american cunoscut în spațiul public susține că președintele SUA, Donald Trump, ar fi putut avea un accident vascular cerebral (AVC), iar un detaliu invocat chiar de liderul de la Casa Albă a relansat discuția. Tema a revenit în prim-plan la începutul lunii ianuarie 2026, după declarațiile președintelui despre vânătăile apărute pe mâini și despre faptul că ia zilnic o doză de 325 mg de aspirină, mai mare decât cea uzuală pentru prevenție.
Ipoteza a fost avansată de profesorul Bruce Davidson, iar Casa Albă a respins public concluzia, catalogând-o drept speculație. Davidson, profesor la Elson S. Floyd College of Medicine din cadrul Washington State University, a spus că doza menționată i-a atras atenția și că, în opinia sa, 325 mg corespunde mai degrabă unor protocoale folosite pentru prevenirea recurenței după un AVC decât unei terapii de prevenire primară a bolilor cardiace.
De la vânătăile de pe mâini la doza de aspirină invocată de Trump
După luni de speculații privind starea sa de sănătate, Donald Trump (79 de ani) a explicat, într-un interviu publicat la începutul lunii ianuarie 2026, că a folosit machiaj pentru a acoperi „vânătăile mari” de pe dosul palmelor. El a spus că are „piele subțire” și că aceste leziuni se agravează pentru că ia zilnic o doză mai mare de aspirină, pe care a descris-o drept una pentru sănătatea cardiacă, deși a afirmat că medicii i-ar fi recomandat doze mai mici.
Președintele a formulat și explicația în termeni simpli: „Se spune că aspirina e bună pentru subțierea sângelui și nu vreau ca sângele gros să-mi curgă prin inimă. Are sens?”, a spus el, legând astfel doza de aspirină de apariția vânătăilor. Declarațiile sale au reaprins dezbaterea publică despre folosirea pe termen lung a aspirinei la persoane fără antecedente clare care cer tratament antiplachetar agresiv.
Anterior, Casa Albă sugerase o altă cauză pentru umflarea gleznelor președintelui, invocând o afecțiune venoasă cronică drept explicație pentru edemul observat la nivelul membrelor inferioare.
Ce spune medicul care avansează ipoteza unui AVC
Dr. Bruce Davidson a explicat, într-o intervenție la un podcast din a doua jumătate a lunii ianuarie 2026, că doza de 325 mg i s-a părut neobișnuită pentru cineva care ia aspirină doar ca „tratament de subțiere” preventivă pentru inimă. În interpretarea sa, o astfel de doză este folosită adesea în contextul prevenirii unui al doilea AVC la pacienții care au avut deja un eveniment ischemic și care trebuie protejați de recurență.
„Am citit raportul conform căruia ar lua 325 mg de aspirină, iar acest tratament se recomandă, de regulă, persoanelor care au suferit un accident vascular cerebral pentru a preveni un al doilea eveniment din cauza unei artere parțial blocate. Când am citit asta, mi-am zis: bine, a suferit un accident vascular cerebral și ia medicamentul corect”, a spus Davidson în discuție.
Pe lângă dozaj, medicul a invocat și observații făcute pe baza unor apariții publice ale președintelui, despre care afirmă că ar putea sugera antecedente neurologice: episoade în care ar fi mers mai lent, momente în care și-ar fi ținut mâna dreaptă sprijinită de cealaltă într-un mod care ar putea semnala o slăbiciune musculară, sau episoade cu articulare ușor denaturată a cuvintelor. Davidson a spus că, în opinia sa clinică, unele dintre aceste semne ar putea fi compatibile cu un episod vascular care ar fi afectat emisfera stângă a creierului și, prin urmare, partea dreaptă a corpului.
Unde se plasează doza de 325 mg în recomandările citate în surse
În practica medicală curentă, dozele considerate „mici” pentru prevenție antiplachetară sunt în jur de 75–100 mg pe zi, cel mai frecvent 81 mg. Totodată, doza zilnică folosită în diverse protocoale terapeutice poate varia, fiind descrisă uzual între 75 mg și 325 mg, în funcție de indicație și de istoricul pacientului.
Davidson a făcut trimitere la ghidurile publicate în 2021 privind prevenția secundară a AVC, subliniind că în anumite contexte, în special la pacienții care au avut un AVC ischemic, se poate folosi, pe termen scurt sau ca parte a unui regim inițial, o doză mai mare de aspirină pentru a reduce riscul de recurență. Medicul a precizat însă că o astfel de doză nu este, în mod obișnuit, recomandată pentru prevenirea primară a unui prim AVC sau pentru tratarea afecțiunilor venoase.
Reacția Casei Albe: acuzații de „speculație” și respingerea teoriei
Casa Albă a respins ipoteza unui AVC anterior, iar purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt a criticat public comentariile medicului, calificându-le drept speculații și atribuindu-le motivații politice celor care formulează diagnostice „din fotoliu”.
În același context, purtătoarea de cuvânt oferise anterior o altă explicație pentru vânătăile observate la mâinile președintelui: ea a spus, în răspunsuri publice anterioare, că urmele ar fi rezultatul faptului că Trump „strânge mâini toată ziua”, înainte ca președintele însuși să menționeze varianta legată de aspirină.
