Portretul lui Xi Jinping „în spatele ușilor închise”, conturat din episoade relatate de participanți la întâlniri private și din fragmente surprinse de camere sau microfoane lăsate deschise, indică un stil de interacțiune strict controlat și, uneori, abrupt, mai ales când interlocutorii provin din rândul puterilor mijlocii.
În întâlnirile cu lideri de prim rang, Xi Jinping preferă discuții cu registru solemn și conceptual, în care pune accent pe idei despre civilizație și sisteme politice.
Episoadele descriu o alternanță între un lider care stabilește reguli de conduită și sancționează public derapajele percepute și un lider care își proiectează autoritatea prin referințe filozofice și istorice în dialogurile de nivel înalt.
Replica dură și regulile impuse în relația cu puterile mijlocii
Un moment devenit reper pentru felul în care Xi Jinping gestionează tensiuni de protocol a fost interacțiunea cu Justin Trudeau la summitul G20 din Bali, în 2022, surprinsă pe cameră. În înregistrare, Xi îi reproșează liderului canadian că detalii ale discuției anterioare ar fi ajuns în spațiul public, spunând: „Nu a fost un gest potrivit”.
În aceeași secvență, Xi afirmă că, pentru ca discuțiile să fie productive, sunt necesare sinceritatea și respectul și adaugă: „Altfel, rezultatul va fi greu de prevăzut”. Trudeau răspunde că, în Canada, se crede în dialog „liber, deschis și sincer” și că vor exista subiecte asupra cărora părțile nu vor fi de acord.
Xi închide schimbul cu replica: „Să creăm mai întâi condițiile necesare”, după care îi strânge mâna lui Trudeau și pleacă. Episodul a fost perceput drept o manifestare publică rară de iritare, surprinsă de camere, într-un context în care imaginea liderului chinez este, de regulă, atent controlată.
O altă relatare, atribuită actualului prim-ministru al Canadei, Mark Carney, descrie o întâlnire recentă în Coreea de Sud, prezentată drept prima dintre cei doi după preluarea mandatului de către Carney. Carney a spus că Xi a folosit începutul discuției pentru a fixa modul în care dorește să se desfășoare interacțiunea personală, cerând ca problemele să-i fie aduse la cunoștință în privat.
Carney a rezumat mesajul astfel: „Fără surprize. Dacă îți pasă cu adevărat de ceva, fii clar”, adăugând că aceasta este interpretarea lui: să nu fie criticat în public și ca problemele să fie transmise direct.
Felul în care reacționează când i se contestă narațiunea
Dintr-un alt episod relatat, Xi ar fi reacționat ferm în discuția cu prim-ministrul britanic Keir Starmer, la Beijing, în ianuarie, după ce liderul britanic a adus în discuție relațiile dintre China și Japonia, descrise ca fiind la cel mai scăzut nivel din ultimii ani.
În discuție, Xi i-ar fi spus lui Starmer că tensiunile sunt „în întregime vina Japoniei”. În același cadru este menționată o campanie de presiune a Beijingului asupra Tokyo-ului, după o declarație atribuită prim-ministrului japonez Sanae Takaichi, potrivit căreia Japonia ar putea riposta militar dacă China ar ataca Taiwanul.
Acest tip de reacție este pus în contrast cu ideea că, în raport cu Washingtonul, Xi ar afișa mai multă reținere prudentă. În același registru, este redată o evaluare atribuită lui Susan Shirk, autoarea volumului „Overreach: How China Derailed Its Peaceful Rise”, care apreciază că Xi îi va arăta respect lui Donald Trump „fără să-l lingușească”.
Shirk mai spune că „contrastul” cu acțiunile unilaterale și perturbatoare ale lui Trump ar fi „implicit, nu explicit”.
Registrul solemn și „liderul-filosof” în întâlnirile de vârf
Relatările descriu și o altă fațetă: un Xi Jinping care își proiectează rolul într-o cheie filozofică și civilizațională. Este invocată ideea că Partidul Comunist Chinez își caută legitimitatea prin prezentarea sa drept păstrător al civilizației chineze, iar Xi ar consolida această linie adoptând postura unui „rege-filosof”.
Este citată Zoe Liu, cercetătoare principală la Consiliul pentru Relații Externe, care spune că, în cultura politică chineză, liderul suprem nu ar trebui să se preocupe de chestiuni banale, fiind „fiul cerului” și orientat către chestiuni filozofice.
Un episod atribuit lui Ben Rhodes, fost consilier adjunct pentru securitate națională în administrația Obama, descrie o cină privată îndelungată între Barack Obama și Xi Jinping, la Beijing, în 2014, în complexul Zhongnanhai. Rhodes spune că discuția ar fi fost îndelung axată pe „compatibilitatea dintre societățile individualiste și societățile confucianiste colectiviste”, nu pe subiecte controversate precum Marea Chinei de Sud.
În același registru, este redată o relatare atribuită lui Joe Biden, potrivit căreia Xi i-ar fi spus că democrațiile „nu pot fi menținute în secolul XXI”, deoarece necesită consens național, greu de obținut, ceea ce le-ar face să nu poată ține pasul cu un regim condus de un singur om.
Replici surprinse de microfoane și ideea de „schimbare istorică”
Relatarea mai include două momente descrise ca fiind surprinse de microfoane lăsate deschise în discuții cu președintele rus Vladimir Putin. Primul este plasat în 2023, la Moscova, când, la despărțire, Xi ar fi fost auzit spunând: „În acest moment au loc schimbări cum nu s-au mai văzut de 100 de ani, iar noi suntem cei care le impulsionăm împreună”.
Al doilea moment este plasat doi ani mai târziu, în timpul unei parade militare la Beijing, când Xi și Putin ar fi fost surprinși discutând despre nemurire și progresele din biotehnologie. În același pasaj este redată o replică atribuită lui Xi: „Este posibil ca, în acest secol, oamenii să poată trăi până la 150 de ani”.
