Canada şi Franţa au deschis, pe 6 februarie 2026, consulate la Nuuk, capitala Groenlandei – o mişcare diplomatică prezentată ca un gest de solidaritate faţă de Danemarca, aliatul lor din NATO, şi faţă de teritoriul autonom danez din Arctica. Decizia vine într-un context geopolitic tensionat, pe fondul discuţiilor recente legate de viitorul insulei; oficialii canadieni şi francezi au pus însă inaugurările pe seama nevoii de „stabilitate, securitate şi cooperare” în regiune. Pentru Canada, deschiderea consulatului fusese anunţată încă din decembrie 2024, iar ceremonia oficială din Nuuk a fost reprogramată după amânarea din noiembrie 2025, cauzată de condiţii meteo severe.
Consulate la Nuuk: cine a fost prezent şi ce misiuni au anunţat oficial
Ministrul canadian de externe, Anita Anand, a condus delegaţia care a inaugurat consulatul Canadei la Nuuk şi a participat la ridicarea drapelului naţional; la ceremonie a fost prezentă şi guvernatoarea generală a Canadei, Mary Simon, prima persoană de origine indigenă (Inuk) care ocupă acea funcţie. Oficialii canadieni au subliniat că misiunea va întări legăturile dintre comunităţile inuit din Canada şi Groenlanda şi va facilita cooperarea în domenii precum clima, drepturile populaţiilor indigene şi coordonarea pe chestiuni de securitate arctică.
În paralel, Franţa l-a trimis pe Jean‑Noël Poirier, care şi‑a început mandatul de consul general la 6 februarie 2026. Autorităţile franceze au precizat că această misiune marchează prima prezenţă consulară generală a unui stat membru al Uniunii Europene în Groenlanda; la sosire, oficialii francezi au spus că diplomatul va lucra pentru sprijinirea comunităţii franceze, pentru dezvoltarea proiectelor culturale, ştiinţifice şi economice şi pentru întărirea legăturilor politice cu autorităţile locale, deocamdată fără un sediu consular permanent amenajat.
Parisul a legat deschiderea de angajamente anunţate anterior de preşedintele Emmanuel Macron, în timpul vizitei sale în Groenlanda din vara anului 2025, şi a reafirmat respectul pentru integritatea teritorială a Regatului Danemarcii.
De ce acum: sprijin pentru Danemarca şi ecoul discuţiilor despre „preluarea” Groenlandei
Demersurile diplomatice ale Canadei şi Franţei au loc pe fondul unui episod intens de presiuni americane asupra Groenlandei: la 21–22 ianuarie 2026, preşedintele Statelor Unite a anunţat, în cadrul întâlnirilor din Davos, că ar fi convenit cu secretarul general al NATO un „cadrul” pentru un viitor acord legat de accesul american la insulă şi a renunţat în acelaşi timp la ameninţarea de a impune tarife pe importuri european – ameninţare care fusese făcută pentru a presa anumite state să accepte planurile Washingtonului. Declaraţiile au stârnit reacţii dure din partea Danemarcei şi a autorităţilor din Groenlanda, care au reafirmat că orice decizie privind suveranitatea aparţine exclusiv Regatului Danemarcii şi populaţiei groenlandeze.
În pofida afirmaţiilor iniţiale ale administraţiei americane, documentaţia publică despre acel „cadrul” rămâne sumară: nu au fost făcute publice detalii concrete despre concesiile sau mecanismele propuse. Totuşi, la finalul lunii ianuarie – începutul lunii februarie 2026 au demarat discuţii tehnice între SUA, Danemarca şi reprezentanţi ai Groenlandei pentru a explora elementele unui acord de securitate arctică, potrivit comunicărilor oficiale.
Mesajele oficiale: cooperare arctică şi integritate teritorială
În cursul vizitei ei în Europa, Anita Anand s‑a întâlnit la Copenhaga cu omologul danez, Lars Løkke Rasmussen; ministerul canadian a transmis că discuţiile au vizat consolidarea cooperării pe teme economice, de apărare şi priorităţi comune în Arctica. La Nuuk, Anand a spus că ridicarea drapelului şi inaugurarea consulatului sunt un semnal de solidaritate şi un pas concret pentru întărirea relaţiilor bilaterale şi regionale.
Ministerul francez pentru afaceri externe a subliniat, în comunicatul de la Paris, angajamentul pentru respectarea integrităţii teritoriale a Regatului Danemarcii şi a prezentat misiunea consulară ca pe un instrument pentru proiecte comune în cultură, ştiinţă şi economie, în conformitate cu anunţurile făcute de preşedintele Macron în 2025.
