Un mic „sat demonstrativ” ridicat pe locul fostei rafinării BP din Llandarcy, în sudul Țării Galilor, arată astăzi ca un cartier neterminat: case noi, străzi trasate la riglă, dar fără locuitori. Proiectul — promovat în unele etape sub numele Coed Darcy și susținut public în perioada în care Charles era Prinț de Wales — a fost prezentat ca model de dezvoltare urbană „verde”, însă locuințele au rămas neocupate la mai bine de un deceniu de la construirea lor. La începutul lui februarie 2026, situl a revenit în atenția publică după ce creatorul de conținut Jay Curtis a filmat zona cu drona și a descris atmosfera drept „complet abandonată”, cu vegetație care pătrunde printre construcții și o liniște apăsătoare.
Ce era proiectul și de ce a fost prezentat ca model „verde”
Așezarea a fost concepută ca un proiect-pilot într-un plan mult mai amplu: transformarea unui teren industrial puternic poluat într-o comunitate sustenabilă. Inițial s-a vorbit despre o schemă care ar fi putut cuprinde până la 4.000 de locuințe și circa 10.000 de locuitori, cu școli și infrastructură publică, într-o investiție estimată, în unele relatări timpurii, la peste 1,2 miliarde de euro. Ideea viza regenerarea unui sit „brownfield” — refacerea terenului după utilizarea industrială — și modelarea așezării după principii de urbanism considerate prietenoase cu mediul și cu viața comunitară.
Potrivit relatărilor din presa britanică republicate pe platforme internaționale (preluând un material BBC Wales), Jay Curtis a găsit la fața locului aproximativ 294 de case construite. Zona nu a devenit însă niciodată un cartier locuit pe scară largă, iar etapele următoare nu au mai fost duse la capăt. În multe puncte, străzile au rămas deconectate de rețeaua principală, iar facilitățile anunțate nu s-au materializat.
În comunicarea inițială, o parte a conceptului a fost asociată cu modelul proiectului Poundbury din Dorset. Charles (pe atunci Prinț de Wales) a vizitat situl în 2013, într-un moment în care dezvoltarea era intens promovată ca exemplu de regenerare și design urban tradițional adaptat vremurilor moderne.
De ce nu s-a mutat nimeni: accesul, utilitățile și temerile legate de teren
În varianta prezentată de Adevărul, dezvoltarea nu a mai continuat după faza demonstrativă: drumurile și infrastructura care ar fi trebuit să lege zona de Neath și Swansea nu au fost finalizate, iar rețelele de utilități nu au fost extinse la nivelul necesar unei comunități funcționale. Fără acces rutier conectat, fără toate utilitățile și fără garanții publice privind siguranța completă a terenului în fața poluării industriale, mulți potențiali locuitori au renunțat să se mute acolo.
În zonă persistă și suspiciuni privind contaminarea. O localnică citată în relatări afirmă că „apa din zonă nu e potabilă, iar pământul încă elimină petrol”. Aceste afirmații sunt relatări jurnalistice și opinii ale localnicilor, nu concluzii tehnice ale unor studii publicate în materialele disponibile până acum. În paralel, în mai multe relatări publice este menționat că societăți private au efectuat lucrări de remediere după preluarea terenului.
Jay Curtis spune, în materialul BBC/Wales republicat online, că nu există „un răspuns clar” pentru motivul în care dezvoltarea nu a fost folosită. El menționează și mesajele primite de la persoane care i-au propus explicații diferite: de la contaminare și teren nepotrivit, la lipsă de finanțare sau „lipsă de apetit” comercial pentru continuarea proiectului. Relatările mai arată că proprietarul sitului și autoritățile locale au refuzat, în majoritatea cazurilor, să ofere explicații detaliate publicului.
Ce se vede acum la fața locului și de ce povestea a redevenit virală
Pentru cei care ajung acum acolo, natura pare să fi început să recucerească situl: buruieni și arbuști cresc între construcții, iar unele clădiri prezintă semne de degradare. În filmările recente realizate cu drona, locurile arată, în opinia autorului, ca „dintr-un film apocaliptic”, deși în imaginile prezentate se observă instalații electrice și, în unele reportări, lumini aprinse în anumite nopți. Aceste detalii au alimentat curiozitatea online și discuțiile de pe rețelele sociale.
În materialul reprodus de Adevărul, Curtis spune că a observat lumini noaptea și vehicule care vin și pleacă la ore neobișnuite, ceea ce a stârnit speculații despre posibile utilizări temporare sau neconvenționale ale clădirilor. Aceste relatări rămân însă anecdote: în materialele disponibile la acest moment nu există o explicație oficială confirmată pentru toate observațiile semnalate de vizitatori și creatori de conținut.
