Ministrul economiei din Germania, Katherina Reiche, a respins propunerea ca fondurile publice europene pentru companii să fie condiționate de criteriul „Fabricat în Europa”, avertizând că o astfel de abordare ar împinge Uniunea spre izolare. „Răspunsul european la provocările competitive globale nu poate fi izolarea”, a declarat Reiche pentru dpa. Ea conduce Ministerul Federal pentru Economie și Energie din mai 2025 și spune că UE are nevoie de măsuri care accelerează investițiile și reduc birocrația, fără să închidă piața europeană.
Disputa apare într-un moment în care liderii UE urmează să discute despre competitivitate și comerț la un summit dedicat acestor teme, programat pentru 12 februarie 2026. Miza este modul în care Uniunea își apără industriile și locurile de muncă în fața presiunilor competitive globale, fără să-și compromită deschiderea comercială și parteneriatele strategice.
Ce a propus comisarul european pentru industrie: „Made in Europe” ca regulă pentru bani publici
Propunerea vine de la Stéphane Séjourné, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene responsabil pentru prosperitate și strategie industrială și comisar pentru industrie, IMM‑uri şi piața internă. Într‑un text publicat în mai multe ziare europene pe 2 februarie 2026, inclusiv în „Handelsblatt” în Germania, Séjourné a susținut că „ori de câte ori sunt folosiți bani publici europeni”, aceștia ar trebui să conducă la producție pe teritoriul european şi la locuri de muncă „de înaltă calitate”.
În argumentaţia sa, Séjourné a propus ca firmele care vor să beneficieze de licitaţii publice, ajutoare de stat directe sau alte forme de sprijin financiar să realizeze „o parte substanțială” din producţie „pe pământ european”. El a spus că aceeași logică ar trebui aplicată şi investiţiilor străine directe în sectoare considerate strategice pentru UE.
Comisarul a pledat pentru stabilirea „odată pentru totdeauna” a unei „veritabile preferinţe europene” în domeniile cele mai strategice, argumentând că alte mari puteri economice practică deja politici care favorizează producătorii naţionali sau regionali.
Reacția Berlinului: „Fabricat cu Europa”, nu „Fabricat în Europa”
Katherina Reiche a criticat ideea condiționării fondurilor publice printr‑un criteriu strict „Fabricat în Europa”, afirmând că o astfel de regulă rigidă ar putea reduce flexibilitatea necesară companiilor europene şi ar alimenta tensiuni comerciale. Ea a spus că Europa are nevoie, în schimb, de „reguli simple, procese de investiții mai rapide și reduceri palpabile ale birocrației”, pentru a crea condiţii reale de competitivitate.
Ministrul german a insistat asupra parteneriatelor internaționale, pe care le-a numit „esențiale”. În această logică, a formulat o alternativă: „Abordarea noastră este «Fabricat cu Europa» – ne bazăm pe propriile puncte forte şi le combinăm cu parteneri comerciali fiabili din întreaga lume. Aşa facem Europa competitivă”.
De ce revine tema „preferinței europene” acum: competiție globală și presiune politică
În textul său, Séjourné a argumentat că multe puteri economice îşi favorizează sectoarele strategice şi a invocat drept reper politici economice evident orientate spre protecționism, precum „America First” promovată anterior de SUA. Propunerea survine într‑un context internaţional marcat de tarife, măsuri industriale şi intervenţii publice care influenţează competitivitatea globală.
Articolul a fost co‑semnat, potrivit textului publicat, de peste 1.000 de lideri economici şi sindicali europeni. Din Germania, între semnatari au fost menţionaţi, printre alţii, Markus Heyn (Bosch), Marie Jaroni (thyssenkrupp Steel Europe) şi Michael Brecht (Daimler Truck), semnalând o susţinere notabilă din partea unor actori industriali importanţi.
Următorul pas: discuția la summitul UE despre competitivitate și comerț
Liderii UE vor dezbate întărirea competitivităţii, consolidarea pieţei interne şi poziţionarea Uniunii faţă de dezechilibrele comerciale şi dependenţele economice în cadrul unui summit informal convocat pentru 12 februarie 2026, la Alden Biesen (Belgia). Invitarea, semnată de preşedintele Consiliului European, António Costa, plasează pe agendă atât nevoia de a stimula producţia şi investiţiile în Europa, cât şi opţiuni pentru gestionarea riscurilor economice externe.
În invitaţie, António Costa subliniază necesitatea consolidării comerţului UE, dar şi a protejării companiilor din sectoare strategice împotriva „concurenţei neloiale”. El menţionează că, în anumite domenii strategice, pot fi necesare reguli care să permită o „preferinţă” pentru Europa şi un „abordaj sistematic” de reducere a riscurilor economice.
