Emmanuel Macron a declarat joi, 23 aprilie 2026, la școala franceză din Nicosia, că nu va mai face politică după ce va părăsi Palatul Élysée, la finalul mandatului său din 2027.
„Am făcut politică înainte şi nu o voi face după aceea”, a spus preşedintele Franţei, exprimând în termeni direcţi intenţia de a-şi încheia parcursul politic odată cu plecarea de la Élysée.
În acelaşi context, Macron a spus că, în ultima parte a celui de-al doilea mandat, se concentrează pe apărarea bilanţului şi pe găsirea energiei necesare pentru a relua proiecte care nu au avut succes.
Vizita în Cipru a avut loc în marja unei reuniuni informale a Consiliului European; la Nicosia, Macron a fost primit de Nikos Christodoulides.
Declaraţia lui Macron despre viaţa de după Élysée
În discuţia cu elevii, Emmanuel Macron a afirmat că etapa de după preşedinţie nu va însemna o continuare a activităţii politice: „Am făcut politică înainte şi nu o voi face după aceea”.
În franceză, el a formulat mesajul astfel: „J'ai pas fait de politique avant et j'en ferai pas après”, în dialogul purtat la şcoala franco-cipriotă din Nicosia.
Preşedintele a descris drept „cel mai dur” aspect al ultimei etape a mandatului nevoia de a-şi apăra rezultatele, în paralel cu efortul de a relua măsuri sau proiecte pe care le consideră nereuşite.
Ce a spus despre drumul către preşedinţie
Macron a răspuns şi unei întrebări a unui elev despre momentul în care a dorit să fie preşedinte. El a spus că şi-a iubit întotdeauna ţara şi că a fost mereu interesat de viaţa Franţei, dar că acest lucru „nu face din tine un preşedinte”.
A explicat că a vrut ca ideile sale să se concretizeze şi că a considerat că lucrurile pot fi schimbate „mai bine şi mai rapid”, motiv pentru care a lansat o mişcare politică şi, ulterior, a ajuns la preşedinţia ţării.
Despre perioada petrecută la conducere, Macron a spus: „După nouă ani, trebuie să păstrezi ce ai făcut bine şi să încerci să mergi mai departe, dar uneori trebuie să te întorci la lucruri pe care nu le-ai făcut bine”.
Contextul politic invocat în bilanţul ultimilor ani
Mandatele lui Emmanuel Macron au fost marcate de criza mişcării „vestelor galbene”, declanşată la sfârşitul lui 2018, de măsuri de sprijin economic în timpul pandemiei de COVID-19 şi de reforma sistemului de pensii.
Reforma pensiilor a ridicat vârsta legală de pensionare la 64 de ani şi a generat proteste masive în societate.
Dizolvarea Parlamentului de către Macron în 2024 a deschis o perioadă de instabilitate politică; de atunci nu există o majoritate clară în Adunarea Naţională, scena fiind fragmentată între tabăra prezidenţială aliată, partidele de stânga şi ecologiste şi extrema dreaptă.
Declaraţiile sale de la Nicosia au legat ultimii ani de efortul de a-şi apăra bilanţul şi de a găsi energia pentru proiecte pe care le consideră neterminate.
Detaliul de calendar care a reaprins discuţia despre planurile sale
În iulie 2025, la un eveniment al Jeunes en marche (fostul Jeunes avec Macron), Macron le-a spus participanţilor că va avea „nevoie de ei pentru peste doi ani, pentru peste cinci ani, pentru peste zece ani”.
La Nicosia, însă, el a subliniat din nou că, după plecarea de la Palatul Élysée, nu intenţionează să rămână în politică.
Regulile privind mandatele prevăd maximum două mandate prezidenţiale; Macron se află în al doilea mandat, ceea ce conferă relevanţă discuţiilor despre perioada „după 2027”.
Declaraţia sa-cheie a rămas aceeaşi: „Am făcut politică înainte şi nu o voi face după aceea”, spusă în schimbul cu elevii, la Nicosia, înaintea reuniunii informale a liderilor Uniunii Europene.
